Firimituri de ţară (XXIX)
Posted in Datini, obiceiuri, rânduieli, Firimituri de ţară
Tagged Folclor, Foto, Romania
8 comentarii
Gara centrala
Gara centrala din Rio de Janeiro e batuta zilnic de 300.000 de oameni, din care 10.000 sunt complet analfabeti. Pentru ei exista Dora (Fernanda Montenegro), personaj cinic si oportunist, fosta profesoara, care scrie scrisori contra cost, ba, pentru un ban in plus, promite ca le si expediaza. Dupa ce la sfarsitul zilei isi imparte castigul cu interlopul de la care a inchiriat spatiul si masuta pentru scris, Dora se duce acasa, unde, impreuna cu prietena ei de-o viata, Irene, hotarasc soarta ultima a scrisorilor: cutia postala, cosul de gunoi sau sertarul (un fel de purgatoriu pentru scrisorile ale caror soarta ramane nedecisa). Ironie a sortii, viata ii scoate in cale un pusti cu dor de tatal pe care nu l-a vazut niciodata si cu al carui destin Dora are ocazia sa se joace precum cu scrisorile…
Unul din cele mai bune 10 road-movies facute vreodata. Probabil cel mai bun film brazilian din toate timpurile (daca excludem Orasului zeilor al lui Meirelles). Cel mai bun film al lui Walter Salles. A luat Globul de Aur pentru cel mai bun film strain si inca vreo alte 30 de premii.
||| Central do Brasil (1998) | 113 minute (11 parti) | Nota IMDb: 7,9 |||
>
Alte filme de colectie mai gasiti AICI.
Cea mai citata lucrare stiintifica din lume
Nu credem sa existe om de stiinta care sa nu fi incercat, macar o data in cariera, dulcea tentatie a preamaririi, licoarea ametitoare a faimei vremelnice. Nu credem sa fie vreun cercetator care sa nu se fi visat autorul unei lucrari cu un asemenea impact profesional incat sa capete un loc de cinste in panoplia celor mai pomenite publicatii stiintifice din lume, devenind un clasic, o referinta inevaluabila pentru generatiile viitoare de cercetatori ai domeniului respectiv. Nici un roman nu se poate lauda cu asa ceva, cu toate ca stim noi pe unul care a contribuit cu varf si indesat la aparitia celei mai citate lucrari stiintifice din lume.
Cea mai citata lucrare stiintifica din lume
Cea mai citata lucrare stiintifica din lume vine din domeniul biochimiei si are drept autori pe Oliver H. Lowry et al., fiind publicata acum 61 de ani in Journal of Biological Chemistry, sub titlul : Protein Measurement with the Folin Phenol Reagent (in traducere aproximativa: Dozarea proteinelor cu reactivul pentru fenoli Folin). Din 1951 si pana astazi, lucrarea lui Lowry a fost pomenita in peste 228.000 de alte lucrari stiintifice! Impresionant, nu? Putina lume stie insa ca succesul enorm al lui Lowry se datoreaza tocmai utilizarii reactivului respectiv, care a fost inventat de Folin si de… un roman!
Co-inventatorul roman al reactivului Folin
Daca va uitati cu atentie la prima pagina a lucrarii lui Lowry, veti vedea ca asa-zisul reactiv Folin de dozare a fenolilor se numeste de fapt Folin-Ciocâlteu. In consecinta, titlul corect al lucrarii trebuia sa fie: Dozarea proteinelor cu reactivul Folin-Ciocâlteu. Asadar, reactivul utilizat de Lowry (un amestec de acid fosfowolframic si de acid fosfomolibdic), a fost inventat in 1927, de 2 cercetatori: Otto Knut Olof Folin (profesorul) si Vintilă Ciocâlteu (studentul) si se utilizeaza pe scara larga si azi, atat la determinarea fenolilor cat si la titrarea/dozarea proteinelor.
Cine este Vintilă Ciocâlteu?
Un oltean foarte destept, nascut in 1890, in Plenita (Dolj), care avea sa devina poetul (la 35 ani debuteaza in revista Gandirea), co-invetatorul reactivului Folin-Ciocâlteu (la 37 ani), profesorul de biochimie (la 48 ani) la Facultatea de Medicina din Bucuresti, prima victima a politicii comuniste de înlocuire a cadrelor universitare cu oameni devotati regimului (la 57 ani) si unul din marii romani peste care s-a asternut pe nedrept uitarea semenilor. Acesta este Vintilă Ciocâlteu. Un excurs bibliografic cuprinzator gasiti in Romania literara. Nu-l cautati pe wikipedia.ro, ca n-o sa-l gasiti!
Simion Oeriu: ucigasul moral al lui Ciocâlteu
Comunistii l-au epurat pe Ciocâlteu in cel mai pur stil stalinist de la conducerea catedrei al carei sef era din 1938, murind prematur la scurta vreme dupa aceea. In Impactul comunismului asupra medicinii romanesti, prof. dr. Dinu M. Antonescu relateaza cum totul a inceput dupa 1944, cu presiunile ministrului educatiei de la acea vreme, Stefan Voitec, menite sa-l determine pe Ciocâlteu sa ceara “de bunavoie” scindarea catedrei de biochimie si numirea ca profesor a numitului Simion Schaeffer Oeriu, politruc comunist, comisar general in comisia de armistitiu, devenit intre timp ministru subsecretar de stat. Oeriu il santajeaza pe Ciocâlteu cu vederile legionare ale fiului sau, exprimate in adolescenta si obtine de la Voitec inlaturarea sa, in pofida faptului ca o comisie de epurare ii analizase dosarul si nu-i gasise nici o vina. Decanul facultatii, G.T. Popa, protesteaza si obtine cu greu reintegrarea lui Ciocâlteu, pana la lamurirea situatiei. Pentru Ciocâlteu, insa, venisera timpuri de zbucium cumplit…
In sedinta consiliului profesoral din 3 februarie 1947, in care se discuta situatia catedrei de biochimie, profesorul Ciocâlteu, isi expune punctul de vedere, dupa care se aseaza pe scaun, face un accident vascular cerebral si moare in plina sedinta. Arghezi avea sa scrie mai apoi tableta Doctorul Ciocâlteu, pe care Adevarul va refuza s-o publice, in care ii sugereaza ucigasului moral al lui Ciocâlteu sa-si dea demisia:
Eu m-as demite. Catedra n-ar mai fi o izbanda si o bucurie. Ar fi o suferinta.
Bineinteles ca Oeriu nu si-a dat demisia ci a profesat in locul celui caruia i-a curmat zilele. A fost mediocru, atat in ce priveste cunostintele cat si ca har profesoral. De la noua pozitie, insa, proaspatul profesor universitar a avut ocazia sa contribuie constiincios la crearea, dupa model sovietic, a noului sistem sanitar romanesc si sa puna umarul atat la distrugerea medicinii romanesti, cat si la compromiterea viitorului acesteia. Putea posteritatea sa trateze cu indiferenta un asemenea caracter? O simpla cautare pe wikipedia.ro va va da raspunsul… amar.
Cand intr-o enciclopedie libera faptele calaului sunt cunoscute, dar ale victimei sunt date prada uitarii, ajungi sa te intrebi invariabil daca nu cumva ai in fata ochilor nu un util instrument de informare, ci o jalnica unealta de manipulare… La 65 de ani de la moartea sa, profesorul Ciocâlteu ramane cunoscut mai mult pe coclauri, decat printre cei din mijlocul carora s-a ridicat…
Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2012: sub 19 milioane!!!
Nu credem ca se mai indoieste cineva de declinul demografic inexorabil al Romaniei. Ceea ce arata insa rezultatele provizorii ale recensamantului din octombrie 2011 este ca acest fenomen a luat forme perceptibile, care sa poata fi pricepute si de mintea de doua parale a politicianului romanesc. A iesit la iveala adevarata dimensiune a migratiei externe: peste 2 milioane de romani n-au fost de gasit! De ce? Pentru ca au fugit de acasa! Realitatea cruda a ultimilor 10 ani, ignorata sau ascunsa voit sub pres de cei de la Institutul National de Statistica (INS), este ca, la fiecare 2-3 minute, un roman (din tagma acelora care mai stiu sa scrie si sa citeasca) a ales sa paraseasca definitiv Romania, imbatat de mirajul frecarii coatelor pe alte meleaguri, in speranta unui trai decent, dar mai ales de teama saraciei lucii pe care si-ar fi facut-o cu mana lui, daca ramanea acasa.
Acest tablou sumbru nu poate fi complet fara mentionarea unui alt fenomen, cu care se confrunta cei ramasi acasa si ale carui consecinte teribile le vom simti din plin cand copiii de azi vor intra in campul muncii: sporul natural negativ, cu alte cuvinte, faptul ca in Romania mor mai multi oameni decat se nasc, si asta nu de ieri, de azi, ci de 20 de ani incoace!
Cireasa de pe tort vine tot de la INS, care tocmai a dat publicitatii ultimele date in ce priveste populatia si fenomenele demografice pe luna decembrie 2011. Concluzia e amara si fireasca: populatia Romaniei a scazut sub pragul de 19 milioane! Adevarata masura a dramei demografice pe care o traieste acest neam este insa un alt fapt, putin cunoscut, despre care INS prefera sa nu sufle o vorba: acela ca in 2011 s-au nascut cei mai putini copii de cand exista Romania ca stat modern!
Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2012 este estimata la:
18.994.935↓
in scadere cu 25055* fata de 01.12.2011. E ca si cum ar fi disparut de pe fata pamantului, in numai o luna, un oras de marimea Husilor (Vaslui). Ceasul demografic si-a iutit cu 7 secunde ritmul halucinant din noiembrie, astfel ca in decembrie am ajuns sa ne imputinam intr-un ritm de 33 romani/ora sau de:
1 roman la fiecare 1 minut 46 secunde
Sporul negativ se explica prin:
1 nastere la fiecare 2 minute 49 secunde
1 deces la fiecare 1 minut 56 secunde
si o pierdere neta prin migratie externa de:
1 roman la fiecare 2 minute 30 secunde
Iata metoda ideala de risipire a unei natii!
*Reprezinta sporul demografic total (sporul natural+soldul migratiei externe). Un ceas demografic cu populatia Romaniei la zi gasiti AICI.
Leul in iarna
Ecranizare dupa piesa omonima a lui James Goldman (cu care a si luat Oscarul pentru cel mai bun scenariu). Una din cele mai bune ecranizari ale unei piese de teatru non-shakespeariene. Cel mai bun film al regizorului Anthony Harvey. Peter O’Toole si Katharine Hepburn (Oscar si ea pentru cel mai bun rol feminin) intr-un duel actoricesc desavarsit. Nici Anthony Hopkins nu joaca rau, tinand cont ca era la debutul carierei.
||| Lion in winter (1968) | 134 minute (14 parti) | Nota IMDb: 8.09 |||
>
Alte filme de colectie mai gasiti AICI.
