Pasarea (ne)oficiala a Romaniei

Austriecii si estonienii si-au ales randunica, bielorusii barza, bolivienii, chilienii si columbienii condorul, chinezii si sud-africanii cocorul, danezii lebada, englezii macaleandrul, evreii pupaza, indienii paunul, japonezii fazanul, letonienii codobatura, americanii acvila, norvegienii pescarelul, sud-coreenii cotofana si lista ar mai putea continua, dar…fara Romania.

Noi, pe langa faptul ca suntem printre putinele natii care nu au un motto national (Nihil sine Deo al regatului Romaniei a fost abandonat dupa destramarea monarhiei in 1947), facem coterie cu natiile care duc lipsa si de pasare nationala.

Observand lipsa din registrul subtire de simboluri nationale, unii au propus spre legiferare, dupa o fugace privire peste gard la ce-au ales altii (ungurii n-au nici ei pasare nationala, dar barem au motto), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), altii au sarit cu ciocarlia (Alauda arvensis) dar criteriile care au stat la baza unor astfel de alegeri au fost, de cele mai multe ori, obscure.

In ultima vreme se pare ca pelicanul a castigat notorietate, fiind acceptat tacit, cel putin in mediile virtuale, drept pasare nationala neoficiala. Pelicanul este cu siguranta pe capul de afis in orice campanie de promovare a Deltei Dunarii, dar cu restul tarii ce facem? Reprezinta pelicanul piciorul de plai de pe care inca mai coboara miorita? In plus, numarul lor nici nu e mare (circa 8000 in sezonul de imperechere, adica cam o patrime din populatia globala), fiind o specie mereu amenintata de spectrul disparitiei (desi la ritmul cu care, noi, romanii, disparem de pe fata pamantului, pelicanul ni s-ar potrivi ca o manusa). Cat despre  cei care promoveaza imaginea ciocarliei, ne facem datoria sa le demascam sentimentalismul muzical. Maestrii Dinicu, Enescu si Zamfir nu trebuie amalgamati la chestiuni ce tin de ornitologie, ci trebuie utilizati cu pricepere pe alte paliere de promovare a valorilor nationale de care sa fim mandri acasa si aiurea.

Sa ne intoarcem la pasari. In Romania traiesc cel putin 250 specii de pasari a caror prezenta a fost monitorizata in ultimul deceniu. E de unde alege. Dar cum? Pentru ca nimeni nu are un raspuns concret la aceasta intrebare si de vreme ce calea spre investire pe criterii obiective e nebatatorita inca, facem in premiera propunerea ca pasarea nationala sa fie aleasa, inainte de toate,  dupa criteriul marimii populationale a speciei. Cu alte cuvinte, specia cu numarul cel mai mare de pasaret din ograda proprie sa-si adjudece titlul de pasare maiastra nationala. Intariti in numar, nu vom trai mereu cu spaima  ca un simbol national se poate prapadi oricand daca are nenorocul sa se gaseasca in bataia pustii unor activitati ilegale (de tip braconaj) sau legale (de felul vanatorii in stil Tiriac).

Am vrea, cu aceasta ocazie, sa risipim dintru inceput si eventualele nelinisti ale acelor concetateni care s-ar teme ca am fi pusi in situatia, oarecum ridicola, de a alege banala vrabie, ori pacuria cioara. Desi anumite trasaturi, mai putin laudabile, ale vrabiei sau ciorii nu ne sunt cu totul straine, iar altele, dimpotriva, ne-ar face chiar cinste, mentionam din capul locului ca pasarea care are onoarea sa fie cea mai multa in tara romaneasca nu e nici vrabia, nici cioara, ci…cinteza (Fringilla coelebs).

 De altfel, in clasamentul celor mai numeroase specii de pasari din Romania, nici vrabia (fie ea de casa sau de camp, ca-s 2 specii distincte), nici cioara (de semanatura, ca sa fim mai exacti) nu sunt nici macar pe podium.

Cu o populatie estimata la cel putin 4,9 milioane de indivizi in sezonul de imperechere (estimare 2004), cinteza este, din punctul nostru de vedere, pasarea (ne)oficiala a Romaniei. Bate pelicanul la penaj, cantec, numar si aria de raspandire. Ramane in puterea noastra sa demaram procesul investirii sale oficiale. Noi am facut deja primul pas, prin postarea unei petitii online aici.

Incheiem, reamintind alesilor nostri ca motto si pasare nationale nu avem. Suntem constienti ca un asemenea proiect trimis in parlament spre legiferare ar infierbanta intr-atat spiritele, incat, pe langa faptul ca ar sucomba cu siguranta in interminabile discutii fara rost, ar mai da nascare si la o armata intreaga de ornitologi amatori inutili.

In eventualitatea, previzibila de altfel, a unui esec legislativ, propunem guvernului sa apeleze la varianta binecunoscuta a ordonantei de urgenta, prin care sa se oficializeze ca motto primul vers din imnul national (pentru readucere aminte, ca de cantat, nu-l mai cantam decat la betie, pe stadion si de ziua nationala), iar drept pasare oficiala Phoenix… pentru consecventa.

Acest articol a fost publicat în Fiarele pământului. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Pasarea (ne)oficiala a Romaniei

  1. Mihail Manole spune:

    Felicitari, sustinem cu intarziere.

  2. Bella spune:

    Suntem de tot rasul ….păcat

  3. narcis spune:

    Consider ca cele mai potrivite pasari pentru a le alege ca si pasari nationale ar fi fie barza fie randunica. Acestea au un loc foarte important in mitologia romaneasca si de ele sunt legate foarte multe superstitii. Sunt animale apropiate de asezarile oamenilor, iar din experienta proprie spun ca sunt si cele mai respectate, iar prezenta lor e considerata aducatoare de noroc. Pe langa aceste lucruri mai sunt si alte zeci de superstitii si credinte legate de ele.

  4. g spune:

    ungurii- soimul dunarean

  5. Nautilus spune:

    Păi n-avem deja o pasăre-simbol? Pe stema României; zic și eu…

De te frige la degete

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s