Cenusarese si cantece de lebada. Despre cea mai influenta revista stiintifica din Romania

Articol preluat de Hotnews

Daca as fi fost sef de cabinet si as fi aflat din ditamai Nature ca cercetarea la mine in tara se prabuseste sub ochii mei blajini, mi-as fi dat doua palme, apoi i-as fi sunat pe onorabilii Costoiu si Pricopie si le-as fi sugerat si lor sa-si dea cate o pereche de palme, apoi as fi sunat-o pe doamna parlamentar-rector-ministru-doctor-inginer Andronescu si, ca un adevarat gentleman ce sunt, n-as fi stat cu mana-n san si as fi… intrebat-o, scrasnind din dinti, despre cum potenteaza nanoparticulele de magnetita eficacitatea antibioticelor asupra Enterococcus feacalis dupa care… mi-as fi dat iar doua palme. Rosu-n obraji, as fi pus-o de-o remaniere guvernamentala si rectificare bugetara.

Numai datorita providentialei reviste Nature, bugetele nationale pentru educatie si cercetare s-ar fi triplat peste noapte. Numai datorita acribiei cu care aceasta revista a aparat, aici si aiurea, integritatea academica, as fi realizat nu numai ce gainarie academica facusem si ce haimana intelectuala devenisem, dar ros de remuscare, mi-as fi dat pana la urma demisia. De vreme ce nimic din tot acest scenariu de bun simt (pe meleagurile adevaratelor democratii) nu s-a intamplat in realitate, inseamna ca domnii Ponta, Costoiu si Pricopie au avut motive intemeiate sa nu dea crezare alegatiilor marsave din Nature. Daca-i asa, sa-i intrebam atunci:

Ce s-a intamplat cu cercetarea in Romania anului 2013?

  • S-a revigorat de cand guvernul dumneavoastra i-a alocat cel mai consistent buget de la revolutie incoace – un ilizibil 0,48% din PIB – sau e inca pe perfuzii, asteptand transplantul salvator?
  • Este in continuare Romania codasa UE in ce priveste procentul din forta de munca pe care il reprezinta personalul din cercetare (un meschin 0,3%) sau am luat-o in sfarsit inaintea bulgarilor?
  • De ce nu (mai) are Romania nici o universitate in top 500 si ce se intampla cu UPB, de nu mai poate reveni in acest top din care a fost smulsa acum 7 ani?
  • Ce masuri cuantificabile ati luat ca sa (1)stopati durerosul si exasperantul exod de materie cenusie si sa (2)facilitati intoarcerea in tara a cercetatorilor romani valorosi si (3)ce masuri coercitive planuiti impotriva celor din tara care nu ii doresc cu nici un chip inapoi in institutiile si la catedrele de unde au plecat?
  • Cum ati contracarat orice tendinta damboviteana de redimensionare bugetara la proiectele aflate deja in derulare?

Iata intrebari legitime, la care domnul inginer-rector-ministru-delegat Costoiu, dar mai ales primul ministru plagiator Ponta, cel mai infocat sustinator al cercetarii autentice, sunt gata sa raspunda oricand, cu date concrete si fara menajamente… Informatii „pertinente” mai gasiti si la doamna doctor Andronescu, inginer de functii cumulative, parlamentar si ierarh academic inamovibil, fost-rector, fost-ministru-gropar-al-educatiei-si-cercetarii si decapatorul meritocratiei in spatiul academic, actual presedinte al biroului executiv al Senatului UPB si vicepresedinte al Comisiei permanente pentru… ce credeati, invatamant, stiinta, tineret si sport… De la Pricopie veti obtine numai balbaieli.

Pana ne vor raspunde dumnealor insa, ce-ar fi sa facem noi o anamneza,  tot fara menajamente, cercetarii din Romania mileniului III, din perspectiva calitatii publicatiilor stiintifice care apar la noi? Alegerea unei asemenea abordari e cat se poate de intemeiata, de vreme ce:

  • valoarea unei activitati de cercetare se reflecta fidel in calitatea publicatiei stiintifice in care este publicata;
  • exista un indice (oarecum) obiectiv de cuantificare a calitatii unei reviste stiintifice, numit factor de impact (FI), cu care editorii se lauda adesea pe pagina de web a publicatiei pe care o pastoresc.

Sfantul Graal al prestigiului in mediul academic

FI-ul unei publicatii stiintifice este o masura a influentei pe care aceasta o are in aria de specialitate de care apartine. Este, daca vreti, un fel de indice al prestigiului publicatiei si, prin extensie, al autorilor care publica in ea. Daca vreti sa stiti cine l-a inventat, al cui proprietate este acum si care-i sunt avantajele si dezavantajele, cititi aici. Ce e mai important de retinut este ca FI indica de cate ori un articol publicat in ultimii 2 ani a fost pomenit (citat) in alte reviste de specialitate in anul curent. Reteta pare simpla: cu cat sunt mai multe citari, cu atat FI-ul si influenta revistei in domeniul de care apartine sunt mai mari.

De exemplu, un FI cu valoarea de 1 in anul 2012 inseamna ca in medie, articolele publicate in 2011 sau 2010 au fost citate exact o data in 2012.  Un articol poate fi citat de aceeasi revista in care a fost publicat prima oara, caz in care citarea devine autocitare, dar de cele mai multe ori acesta este citat in alte reviste, recunoscandu-i-se astfel valoarea stiintifica (inter)nationala. Nu exista revista fara macar o autocitare, mai important e ca procentul de autocitari din totalul citarilor sa fie cat mai aproape de 0%. Un procent de autocitari mai mic de 20% este unul din criteriile necesare (dar nu si suficiente) dupa care este evaluata (in bine) calitatea stiintifica a unei reviste de specialitate. De altfel, orice revista cu mai mult de 20% autocitari e suspecta de abuz si manipulare din partea editorilor, pentru ca practica autocitarilor e cea mai la indemana metoda de a creste artificial FI si prestigiul iluzoriu al revistei.

Poti fi un foarte prolific autor, dar daca nimeni nu-ti recunoaste aportul intelectual la progresul omenirii prin a-ti cita articolele, tot degeaba. FI va fi mic. Poti fi smecher si sa te autocitezi, adica in urmatorul articol pe care ai sa-l publici vei cita la referinte alte articole tot de-ale tale, pe cale le-ai publicat in trecut in aceeasi revista. FI va creste dar impactul articolelor si implicit al revistei nu va avea ecou dincolo de zidurile anoste ale institutiei de care apartii.

Revista ideala

Calitatea unei reviste stiintifice poate fi evaluata in multe feluri, mai mult sau mai putin obiective. In cazul revistelor autohtone insa, o evaluare coerenta a acestei calitati implica cunoasterea raspusurilor la urmatoarele 4 intrebari fundamentale:

  • care este procentul de autocitari (ideal sa fie cat mai aproape de 0%)
  • unde sunt citate cel mai des articolele publicatiei (ideal NU in aceeasi revista)
  • unde fac trimitere cele mai multe dintre referintele aferente articolelor (ideal NU in aceeasi revista)
  • in cazul fericit in care trimiterea se face catre alta revista, este aceasta tot din Romania? (raspunsul ideal ar trebui sa fie un categoric NU!)

A fi sau a nu fi indexat

Analiza noastra include numai publicatii din categoria A (conform UEFISCDI), indexate in faimoasa baza de date ISI (Institute for Scientific Information), ceea ce inseamna ca ele indeplinesc criteriile minime pentru a nu fie considerate simple fituici cu iz stiintific (vezi puzderia de reviste de categorie B+ sau B de la noi). Cu alte cuvinte, aceste publicatii au luat nota de trecere in ce priveste calitatea (editoriala, grafica, stiintifica), diversitatea internationala a autorilor si procesul citarii muncii altora.

Veti vedea ca simpla indexare in ISI nu inseamna mare lucru pentru valoarea intrinseca a revistei respective si nici nu da impresia ca cercetarea din Romania e pe drumul cel bun, desi multi dintre editorii romani, o data ce si-au vazut publicatia indexata, par sa traiasca cu iluzie contrariului. Nimic mai fals! Una este sa ai o revista stiintifica indexata in ISI si alta sa ai o revista de calitate indexata in ISI. Aceasta din urma necesita pur si simplu mult mai multa inteligenta editoriala.

Va spunem de la inceput ca in Romania nu exista o astfel de revista in momentul de fata, dar au existat! Un exemplu elocvent a fost, pana acum 4 ani, Journal of Cellular and Molecular Medicine (JCMM), editata de descoperitorul telocitelor, turnatorul LM Popescu. In momentul ei de glorie, aceasta revista 100% romaneasca avea un FI de neimaginat acum: 5,228! Acum e editata in alta tara… Ca sa vezi, nu numai materia cenusie ia calea strainatatii, dar si revistele stiintifice serioase par sa aiba aceeasi soarta…

Cat de serioase sunt revistele stiintifice romanesti?

In Romania exista in momentul de fata 53 de reviste stiintifice de specialitate de categoria A, care indeplinesc standardele minime de calitate stiintifica, lucru ce le da dreptul sa fie indexate in ISI. Domeniile cu cele mai multe reviste sunt matematica (9), stiintele medicale (9), stiinta materialelor (7), fizica (4), chimia (3), automatizarea si sistemele de control (3), stiintele mediului (2) si economia (2).

Surprinzator (?!), practica autocitarii e foarte frecventa la romani, unde nu mai putin de 2/3 din totalul revistelor indexate in ISI in 2012 au un procent de autocitari peste limita decentei, de 20% si sunt suspecte de abuz si manipulare din partea editorilor. Exista chiar 5 reviste care au un procent de autocitari de peste 75%!

Articolele publicate in 80% din revistele stiintifice din Romania  sunt cel mai des citate nicaieri altundeva decat tot in propriile pagini! Mai mult, peste 40% din reviste citeaza cel mai des articole aparute in numerele anterioare ale aceleasi reviste! Un cerc vicios se completeaza cu aparitia fiecarui numar, informatia stiintifica se recicleaza intr-un iures dement pe aceeasi orbita prafuita a facultatii sau institutului, nereusind, decat in foarte putine cazuri, sa faca saltul izbavitor dincolo. Scaparate din mintea cercetatorilor romani, ideile nu sunt inovatoare, prin urmare nu trezesc un viu interes confratilor de aiurea: daca cu domeniile teoretice, precum matematica sau fizica mai scoatem capul in lume (vezi si performantele olimpiotilor nostri), domenii precum bioetica sau sociologia baltesc in continuare in smarcurile Bahluiului! Ba avem editori care nu sunt straini de ideea folosirii revistei pentru a-si disemina si promova propria activitate stiintifica!

Domeniul si revista. Cine-i cel mai bun?

In ce priveste clasamentul de mai jos, el nu se doreste a fi unul al prestigiului publicatiilor stiintifice din Romania, deoarece comparatia intre diferite specializari e improprie. Mai mult, un FI onorabil depinde foarte mult de domeniul revistei. Revistele care apartin de domeniul medical acapareaza majoritatea citarilor, avand in general un FI mai mare decat cele de matematica, de exemplu. Mai corecta ar fi fost o comparatie intre revistele apartinand aceleasi specializari, insa la noi regula de baza e domeniul si revista, prin urmare o asemenea abordare e futila. Am simtit insa nevoia unei anumite ierarhizari, pentru coerenta si consistenta prezentarii, de aceea am preferat pana la urma varianta neortodoxa (pana la un punct) a listarii revistelor in ordinea descendenta a FI. Veti afla pe langa (1)FI revistei si (2)unde se gaseste printre revistele din domeniul de care apartine, (3)unde este citata cel mai des, (4)pe cine citeaza cel mai des si (5)care este procentul de autocitari. Concluziile se astern firesc, astfel incat sa fie pricepute si de domnii Ponta, Costoiu si Pricopie.

Sa mai mentionam ca pentru toate domeniile de specialitate, cu exceptia celui medical, un FI peste 1 este considerat decent. Pentru stiintele medicale, acesta ar trebui sa fie mai mare, de cel putin 3. Asadar:

Cele mai influente 10 reviste stiintifice din Romania in 2012, dupa FI

1. Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases (JGLD,FI:1,855). Este o revista de gastroenterologie si hepatologie de limba engleza, editata de Clinica Medicala 3 din Cluj-Napoca. JGLD este, pentru al doilea an consecutiv, revista cu cel mai mare FI dintre toate cele 53 publicatii romanesti indexate in ISI. Cu toate acestea, in clasamentul tuturor revistelor cu aceeasi arie de specialitate, JGLD ocupa un loc modest, iar daca mai adaugam si faptul ca JGLD este totusi o revista medicala, atunci FI nu mai pare asa de mare (acesta ar trebui sa fie de cel putin 3)… Articolele publicate in JGLD sunt citate cel mai des tot in JGLD, in schimb citeaza cel mai des articole publicate in cea mai influenta revista de gastroenterologie si hepatologie din lume, Gastroenterology, cu un FI de 12,821. De apreciat ca sub 5% din totalul citarilor aparute in JGLD sunt autocitari. Cu alte cuvinte, peste 95% din citarile revistei au aparut in alte publicatii indexate ISI, majoritatea lor covarsitoare din afara tarii. Este, daca vreti, o masura a recunoasterii – modeste, ce-i drept – internationale a JGLD. Pe scurt, JGLD are toate ingredientele pentru a deveni noul JCMM! Editorii nu trebuie sa faca altceva decat sa tina sus stacheta pe care singuri si-au impus-o!

2. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences (CJEES,FI:1,495). Este o revista de limba engleza, specializata in stiinta mediului, editata de Facultatea de  Resurse Minerale si Mediu a Universitatii de Nord din Baia-Mare. In clasamentul tuturor revistelor indexate cu aceeasi arie de specialitate, CJEES ocupa o pozitie de mijloc (liderul este Nature Climate Change, cu un FI de 14,472). Articolele publicate in CJEES sunt citate si citeaza cel mai des articole aparute tot in CJEES. Autocitarile, care reprezinta circa 60% din totalul citarilor aparute in CJEES,  sunt responsabile pentru umflarea peste 1 al FI al revistei baimarene! Fara ele, FI al revistei s-ar reduce cu aproape 60%, astfel incat nu se poate sa nu te intrebi  daca nu cumva tocmai jongleria cu autocitarile in locul efortului intelectual autentic sunt reteta succesului la catedra baimareana si, veti vedea, din pacate, si la alte centre universitare cu „staif”. In ultimii 10 ani, CJEES nu a avut mai mult de 250 de citari, peste 80% din ele in propria revista sau in alte 3 reviste, tot romanesti (Environmental Engineering and Management Journal, North West Journal of Zoology si Romanian Journal of Physics). Concluzia este ca la CJEES e cu siguranta loc de mai bine, mai ales ca Baia Mare mai are o revista in top 10, (mult) mai serioasa…

3. Revista de Cercetare si Interventie Sociala (RCIS): 1,354. Este o revista de sociologie de limba engleza, publicata de Departamentul de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza Iasi si Holt Romania. RCIS este printre cele mai influente 40 reviste de sociologie din lume (prima este Annual Review of Sociology, cu un FI de 5,019). Articolele publicate in RCIS sunt citate si citeaza cel mai des articole aparute tot in RCIS.  Autocitarile reprezinta aproximativ 40% din totalul citarilor, mult peste limita de 20% care asigura seriozitatea unei publicatii care se respecta. Fara autocitari, care sunt cauza umflarii FI peste 1, RCIS ar avea un FI redus cu aproape 40%. Prin comparatie, procentul de autocitari in Annual Review of Sociology este de numai 1%! Vedeti cum isi mentine silueta cea mai prestigioasa revista de sociologie din Romania? Autocitarile, evident, dar nu numai… O subtila cardasie cu alte 2 reviste romanesti – Revista romana de Bioetica, aflata si ea la „loc de cinste” in clasamentul celor mai influente publicatii stiintifice romanesti dar mai ales obscura Transylvanian Reviews Administrative Sciences (TRAS) – ii asigura FI-ul „rezonabil” cu care sa scoata nasul in… lume provincie, pentru ca influenta revistei inafara granitelor tarii este absolut neglijabila. Daca n-ar fi aceste 2 supape in care familia editoriala Cojocaru sa-si canalizeze energia creatoare, FI-ul revistei ar fi aproape nul, deoarece mai putin de 2% din totalul citarilor RCIS din ultimii 10 ani au fost in reviste din afara tarii!

4. Romanian Reports in Physics (RRP,FI:1,123). Este o revista de fizica, publicata de Editura Academiei Romane. Dintre toate revistele de fizica, RRP ocupa o pozitie de mijloc(liderul este Review of Modern Physics, cu un FI de 44,982!). Articolele publicate in RRP sunt citate si citeaza cel mai des articole aparute tot in RRP.  Peste  2/3 din totalul citarilor aparute in RRP sunt autocitari! Cu toate acestea, fiecare a treia citare a RRP din ultimii 10 ani s-a facut intr-o revista din afara tarii! Fara autocitari, cea mai prestigioasa revista de fizica din Romania ar avea FI-ul redus la o treime. RRP se descurca binisor, insa ne asteptam ca pretentiile echipei editoriale sa fie mai ambitioase, daca ne gandim ca e cea mai bine cotata revista editata de cel mai inalt for stiintific din Romania!

5. Environmental Engineering and Management Journal (EEMJ,FI:1,117). Este a doua revista specializata in stiinta mediului si a doua revista ieseana din clasamentul nostru, editata in limba engleza de Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi. Nume pompos pentru o revista ai caror autori par sa nu aiba alta treaba decat sa se citeze unii pe altii. In clasamentul tuturor revistelor cu aceeasi arie de specialitate, EEMJ ocupa un loc si mai modest decat CJEES. Articolele aparute in EEMJ sunt citate si citeaza cel mai des articole aparute tot in EEMJ.  Majoritatea covarsitoare a citarilor din EEMJ (peste 70%) sunt autocitari! Fara ele, FI revistei iesene ar sucomba pana la aproape un sfert din valoarea actuala! Ai zice ca-i o mica cumatrie intelectuala si ca conditia sine qua non de a-ti fi acceptata o lucrare in revista ieseana este sa incluzi la referinte neaparat pe altcineva care a publicat tot la ei! Oricum, trebuie subliniat ca la EEMJ nu intalnim situatia absurda de la RCIS, deoarece un sfert din citarile revistei s-a regasit in aproape 4 duzini de publicatii straine.

 6. Digest Journal of Nanomaterials and Biostructures (DJNB,FI:1,092). Este o revista de nanostiinta si nanotehnologie de limba engleza, publicata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFM). Dintre toate revistele cu aceeasi arie de specialitate, DJNB ocupa un loc modest (liderul este Nature Nanotechnology, cu un FI de 31,170). Articolele publicate in DJNB sunt citate si citeaza cel mai des articole aparute tot in DJNB.  Aproape o sesime din totalul citarilor aparute in DJNB sunt autocitari. De apreciat ca 2/3 din totalul citarilor din ultimii 10 ani au fost in peste 75 reviste straine! Desi trece printr-o perioada mai dificila, DJNB ramane in continuare o revista serioasa care se lupta sa revina acolo unde ii era locul acum 3 ani, adica pe podium (cu un FI de 2,079, DJNB era in 2010 publicatia stiintifica cu cel mai mare FI din Romania!). Ii uram succes!

7. Revista Romana de Bioetica (RRB,FI:1,000). Este o revista de etica medicala, editata in limba romana, de Colegiul Medicilor Iasi, incuscrita, asa cum am spus, cu RCIS, pe care o ajuta benevol (?!) sa-i tina sus FI. Iata ca mai avem o revista ieseana, a treia(!), in top 10! Dar oare isi merita ea locul? In clasamentul tuturor revistelor cu aceeasi arie de specializare, RRB ocupa o pozitie de mijloc. Autocitarile reprezinta nu mai putin de trei sferturi din totalul citarilor! Prin comparatie, liderul in domeniu, American Journal of Bioethics, are un FI de 3,597 si un procent de autocitari de 3 ori mai mic. De altfel RRB detine nu numai recordul la autocitari intre revistele romanesti din analiza de fata, dar si pe cel mondial: dintre toate revistele de etica medicala din lume, RRB are cel mai mare procent de autocitari! Cu alte cuvinte, in articolele din paginile revistei autorii n-au alta treaba decat sa se perieze unii pe altii ad nauseam. Cu un procent atat de mare de autocitari, editorii RRB se joaca realmente cu focul! Vrea Colegiul Medicilor din Iasi sa-si vada revista pe lista rusinii? Nu stie, oare, ca mai devreme sau mai tarziu va atrage atentia administratorilor ISI, care pe baza suspiciunii firesti de abuz si manipulare din partea echipei editoriale, vor lua cu siguranta masura coercitiva de a scoate RRB de pe lista fericita a revistelor indexate? Iar daca nu esti indexat, nu existi pentru lumea stiintifica mondiala. Mai mult, din cele putin peste 100 de citari ale RRB  in reviste indexate ISI in ultimul deceniu, peste 95% din ele au fost doar in publicatii din tara! Fara autocitari, FI-ul revistei s-ar desumfla pana la mai putin de un sfert din valoarea actuala!

8. Amfiteatru Economic (AE, FI:0.953). AE este o revista economica editata de Academia de Stiinte Economice (ASE) din Bucuresti. In clasamentul tuturor revistelor de economie, AE se gaseste pe un loc modest (liderul este Journal of Economic Literature, cu un FI de 6,667 si un procent de autocitari de, atentie… 0%!). La fel ca iesenii de la RRB sau EEMJ, nici bucurestenii de la AE nu par sa realizeze ca e foarte greu sa nu fii acuzat de abuz si manipulare, cand proportia de autocitari din totalul citarilor ajunge la 3/4. Ce fel de idei se tot recicleaza in AE de nu apuca sa-si ia talpasita catre alte meleaguri? Sa rasfoim subiectele ultimelor numere: protectia consumatorilor, calitatea serviciilor de telefonie mobila, sustenabilitate, comportament si constiinta ecologica, resposabilitatea sociala corporatista, logistica comerciala sunt tot atatea subiecte despuiate de orice posibilitate a inovarii, de cat au fost tocate pe toate partile in ultimele decenii in revistele de specialitate din vest… Mai mult, editorii AE par sa recicleze aceleasi subiecte: protectia consumatorului (in numerele 28 si 34) sau logistica comerciala (in numerele 24 si 33) sunt doar doua exemple! Cu asemenea inteligenta editoriala, nu poti sa nu te intrebi daca nu cumva la ASE se pragatesc doar contabili (no offence!)… cu care nu numai ca vom face sigur fata oricarei crize financiare viitoare, dar ne vor oferi si cele mai viabile solutii de reorientare a economiei dupa ce criza va fi trecut! Aproape 95% din totalul citarilor AE din ultimii 10 ani s-au facut exclusiv in AE sau alte 3 reviste romanesti (Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, editata tot de ASE(!), Romanian Journal of Political Science si Romanian Journal of Economic Forecasting). Fara autocitari, FI-ul revistei s-ar micsora la mai putin de un sfert din valoarea actuala!

9. Chalcogenide Letters (CL, FI: 0,934). Este o revista de fizica aplicata, de limba engleza si a doua revista editata de INFM din clasamentul de fata!  In clasamentul publicatiilor cu aceeasi specialitate, CL se gaseste pe un loc modest (liderul este Nature Materials, cu un FI de 42,376!). Articolele publicate in CL sunt cel mai des citate tot in CL, in schimb citeaza cel mai des articole aparute in Thin Solid Films.  In jur de 20% din totalul citarilor aparute in CL sunt autocitari. Fara ele, CL ar avea un FI redus la 80% din actuala valoare. De apreciat ca peste 75% din articolele publicate in CL au fost citate in peste 50 reviste din afara tarii! Sa mai adaugam faptul ca cercetatorii romani de la INFM sunt si foarte prolifici, pentru ca reusesc sa publice un minim de 160 de articole pe an, in reviste de specialitate, majoritatea din afara tarii. Felicitari echipei INFM!

10. Carpathian Journal of Mathematics (CJM, FI:0,852). Este o revista de matematica, editata in limba engleza de Departamentul de Matematica din cadrul Universitatii de Nord din Baia-Mare. Este printre cele mai influente 60 reviste de matematica din lume (liderul este Journal of the American Mathematical Society, cu un FI de 3,841). Cu alte cuvinte, se afla in primele 20% din cele mai bune reviste de matematica de pe glob. CJM este, de altfel si cea mai bine cotata revista romaneasca in aria sa de specialitate. Articolele aparute in CJM au fost cel mai des citate in Applied Mathematics and Computations si citeaza cel mai des articole aparute in Journal of Mathematical Analysis and Applications.  Aha, deci se poate! Se poate ca rodul muncii tale, publicat intr-o revista romaneasca, sa fie recunoscut de altii cum se cuvine! Dar cum sta revista cu autocitarile? Sub 10% din totalul citarilor din CMJ sunt autocitari! Fara ele, FI revistei s-ar reduce cu cel mult 10%. Iata un exemplu de revista serioasa, cu procent mic de autocitari, ale carei articole ajung sa fie citite in afara tarii! Poate se aude si la Iasi…

Bun, dar daca nu am lua in considerare autocitarile, cate din revistele de mai sus s-ar mai gasi in primele 10? Pai ar mai ramane doar 6 (JGLD, DJNB, RCIS – loc nemeritat -, CJM, CL si CJEES) pentru ca restul s-ar prabusi in subsolul igrasios  al clasamentului. Dar dintre astea 6, cate ar mai avea FI decent, adica peste 1? Una singura, dar si aceea, fiind o revista medicala, deci cu pretentii, ar trebui sa aiba un FI mult mai mare (>3)… Deci?

Suntem de doua parale, domnilor Ponta, Costoiu si Pricopie!

Suntem, pentru ca cea mai influenta revista din Romania are un FI modest. Suntem pentru ca majoritatea revistelor nu este straina de practicile perdante si prea putin academice ale autocitarii excesive si reciclarii de idei. Suntem pentru ca numarul echipelor editoriale inteligente este foarte mic, in timp ce grosul lor prefera ori inecarea in anonimat ori solutii patologice precum inhaitarea in carteluri ale citarilor. Suntem pentru ca cercetarea in acesta tara a fost dintotdeauna subfinantata. Suntem pentru ca nici o guvernare nu a cautat sa stopeze in mod inteligent exodul dureros de materie cenusie autohtona. Suntem pentru ca oameni ca dumneavoastra exista!

De ani de zile ne tot autodiagnosticam cu succes. Iata mai jos anamneza Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS):

  • Romania nu are nici o universitate in primele 500 de universitati ale lumii
  • Romania este pe ultimele locuri din Europa privind performanta in cercetare publicatiile internationale, brevetele sau inovatiile
  • rata de absorbtie a fondurilor europene este extrem de redusa
  • Romania nu are nici un grant castigat in competitiile finantate de Consiliul European de Cercetare
  • Impactul cercetarii romanesti la nivel international este foarte redus, iar raspunsul comunitatii academice internationale la publicatiile stiintifice made in Romania e neglijabil

De ani de zile cunoastem leacul. Legea Cercetarii spune negru pe alb ca cercetarea trebuie sa fie o prioritate nationala.  Schema terapeutica vizionara propusa de CNCS poate fi citita de oricine si totusi nu se ia nici o masura curajoasa pentru vindecarea bolnavei, pentru ca  cei indrituiti sa-i administreze perfuziile nu sunt specialistii, ci cioclii. Discrepanta cu realitatea din laboratoare e grotesca.

Solutiile

Se intrevede, oare, sansa unei reabilitari in sensul unei providentiale remanieri bugetare in folosul cercetarii? Nu si cand seful executivului face parte din tagma gainarilor academici. Nu cu Ponta, Costoiu sau Pricopie… Dar sa zicem ca pe atoatestiutorul Ponta il apuca mustrarea de constiinta si va da crezare dictonului care spune ca intr-o tara normala cercetarea stiintifica este unul din motoare vitale ale dezvoltarii economice si in consecinta va tripla bugetul acesteia din 2014. N-o sa mearga, domnule Ponta! N-o sa mearga, pentru ca nu e suficient! Nu e suficient pentru ca acei bani vor fi cheltuiti prost!

De ce? Pentru ca in ierarhia academica se promoveaza non-valorile. Intrebati-o pe groparul educatiei universitare sau uitati-va in oglinda! Nu v-ati intrebat niciodata de ce asemenea exemplare nevertebrate academic sunt fatale cercetarii stiintifice autentice? Pentru ca (1) promovarea nulitatilor in ierarhia academica duce la (2) evaluarea de catre incompetenti a rezultatele cercetarii autohtone, pe criterii arbitrare si partinice, care duce implicit la (3) alocarea incorecta si defectuoasa  si irosirea fondurilor si asa insuficiente pentru cercetare, care determina invariabil (4) descurajarea adevaratei performante, perpetuarea non-valorilor si frustrarea legitima a cercetatorului autentic, care nu duce nicaieri altundeva decat la (5) exodul materiei cenusii, ceea ce invariabil duce la (1) promovarea nulitatilor in ierarhia academica… si viciosul cerc dambovitean mai incepe o voluta parsiva pana la o noua alocare de fonduri.

In 2004, Forumul Academic Roman declara, nu fara o oarecare doza de optimism:

Romania nu-si poate permite sa renunte la cercetarea stiintifica, pentru ca, in lumea de azi, lupta pentru suprematia economica si tehnologica in care se angajeaza numai marile puteri este dublata de o lupta pentru suprematie intelectuala, in care se inscriu toate statele, indiferent de marime. Absenta din aceasta lupta descalifica o tara, cu efecte care pot fi dramatice.

Au trecut de-atunci zece ani si dramatismul acestor efecte e deja certitudine. Mereu subfinantata, cercetarea din Romania traieste o drama profunda de peste doua decenii. Perspectiva unei reabilitari imediate este cu neputinta fara cateva demisii esentiale in actualul executiv. In pragul dezastrului, ea ne aduce aminte de cealalta drama majora a societatii romanesti, cea demografica, cu care, de altfel, actioneaza sinergic. Nevindecate, ele nu numai ca pun umarul la descalificarea Romaniei din orice competitie internationala, dar sunt ingredientele sigure ale stergerii noastre de pe orice harta a viitorului.

Domnule prim-ministru, nu credeti ca e vremea remanierii si la ministrii PSD?

Revistele stiintifice din Romania 2012

Note: sursa valorilor indicatorilor scientometrici: 2012 Journal Citation Reports® (Thomson Reuters, 2012) | Metalurgia International a fost exclusa din ISI in 2013

Acest articol a fost publicat în Buchea şi grămăticul, Doftori, spițeri, beteșuguri, Kafka, frate!, Meșteri și cârpaci, Sub vremi, Zgâiri în blidul altora și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Cenusarese si cantece de lebada. Despre cea mai influenta revista stiintifica din Romania

  1. arakelian spune:

    In ultimii ani, comisia europeana a lansat Call -ul: Marie Curie, care ofera bani pt toti cercetatorii din europa, in universitati, cu scopul de a lucra in cercetare si a imbunatati imagina, si situatia europeana.
    Cate fonduri din astea au fost cerute de universitati romanesti? Nu stiu. Nu am gasit pana acum niciunul!!!!!! Sper ca exista macar un caz. Eu visez ca il voi descoperi.

    Pt cei interesati: http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020/index.html

    si selecteaza dupa „Marie Sklodowska-Curie actions „

  2. Peter Manu spune:

    Procentul de autocitari in articolele lui LMP din JCCM este intre 30-50%. Pentru perioada 2008-2010, practica autocitarilor a lui LMP a contribuit cel ptuin 1.0 la IF-ul revistei.

  3. GENO spune:

    Mi-a placut foarte mult articolul. Are si forma si fond. Din pacate m-a intristat pentru ca prezinta o realitate dureroasa.

  4. Codrina spune:

    E necesara aceasta « zguduire » insa, pentru moment insuficienta. Am mai citit in ultimii ani marturii similare si cu toate acestea nimic nu s-a schimbat deoarece, ele raman doar la nivelulul paginei de net si doar cativa rataciti care se recunosc in vocea si trairea celui care scrie aceste randuri lasa comentarii apreciative. Acesti cativa reprezinta cat ? 4 – 5 % dintre cei care sunt angajati in cercetare si universitatile de stat romanesti (cele particulare nu intra in discutie) ? Putin, prea putin ca vocea sa fie puternica astfel incat sa o auda Ponta, Costoiu, Andronescu si altii ca ei ; si sa nu uitam, cei care conduc universitatile sunt cam tot din aceeasi categorie, poate cu mici exceptii. Sunt sigura ca dl Ponta si ceilalti dorm foarte linistiti si eventual, cand se intalnesc, mai fac si glume pe seama acestui subiect. Micuta flacara a perioadei Funeriu a mai atras ceva tineri spre casa, dar imediat ce s-a stins, au plecat de unde au venit. Oricate mesaje s-ar lasa pe net, tot nu se va face nimic, din pacate. Si sa nu uitam un lucru….. jumatate din 80 % dintre romani considera ca nu e grav plagiatul lui Ponta, restul se uita lung cand se abordeaza acest subiect caci nu inteleg despre e vorba !

  5. stefan buzarnescu spune:

    Care a fost alocarea pentru cercetare in timpul domnului inginer Funeriu ?

  6. mISHNIA spune:

    Un alt aspect frumos pe aici este acela că aveam reviste cotate ISI (A), dar nu sunt indexate. O frumoasă distracţie adesea ignorată.

  7. Stana.I spune:

    CJM, revista de matematica serioasa? Sa fim seriosi…..

  8. Tanti ISI spune:

    Faptul ca cineva reuseste sa compare CJM cu Journal of the American Mathematical Society, bazandu-se pe diverse statistici, arata ca acest sistem ISI este o mare neghiobie. De fapt el face cam acelasi lucru pe care il fac cei care dau bani in publicitate dupa numarul de click-uri. Evident, tabloidele bat aproape toate revistele care pastreaza o minima decenta.

  9. Andra Popescu spune:

    Buzarnescule, din trupa de alcoolici comunisti de la UV Timisoara, cu freza de pastor, trup de eunuc si minte zero barat, Daniel Funeriu nu e inginer. E doctor in chimie, doctoratul lunandu-si-l cu laureatul cu Nobel in Chimie, profesorul Jean M. Lehn. Sper ca pana nu dai coltul sa vezi si tu pe viu un laureat cu Nobel si sa te poti apropia macar la 20 m de el. Ca sub 20 nu-ti va permite el.

  10. Anca V. Ion spune:

    Doua observatii:

    1. Nu toate revistele romanesti care nu sunt (inca) indexate ISI sunt simple fituici. Exemplu: ROMAI Journal, revista a Societatii Romane de Matematica Aplicata si Industriala (ROMAI).

    2. Autocitarile uneori nu pot fi evitate. De exemplu, daca studiezi diverse aspecte ale unei probleme, intr-un sir de articole, trebuie -vrei nu vrei – sa faci referire la rezultatele anterioare, si atunci citezi lucrarile anterioare, chiar daca iti apartin.
    Desigur este rau cand folosirea autocitarilor devine o politica. Dar, oricum, autocitarile nu folosesc nimanui altcuiva decat cititorului care are nevoie de ghidaj in literatura anterioara. Ele nu se puncteaza pentru promovari, etc.

  11. Viorel spune:

    Da, nici eu nu vad nimic rau in a te autocita, atunci cand scrii ceva unde chiar trebuie sa faci referire la altceva ce ai scris anterior.
    Eu acum imi fac un dosar pt un concurs si mi se cere sa-mi fac punctajul. In mod normal eu as tine cont de cateva lucrari reprezentative, care-s muncite doar de mine, dar fiindca e concurs si participa toti prostii, eu trebuie sa mentionez absolut toate lucrarile pe care apare numele meu, sa caut toti factorii de impact, sa calculez puncte din orice, ca dusmanii n-au nici o jena sa-si umfle punctele din orice. Am cateva articole bunicele si sunt si coautor la niste articole si mai bine cotate, care imi aduc puncte in plus considerabile. Mi-e jena sa le trec, ca nu e meritul meu, dar asa se face!
    Apoi trebuie sa numar citarile si sa fac si din ele puncte. La propriile mele articole (facute doar de mine) am cateva citari, dar mult mai multe citari au lucrarile unui coleg destept, care m-a pus coautor. Mi-e jena sa beneficiez de punctele care vin de la el. Dar altor prosti nu le e jena si daca eu nu-mi fac punctajul cat se poate mai mare, voi pierde in fata prostilor. Sunt prosti care au realizari proprii mai putine si mai slabe, dar sistemul de notare romanesc le permite sa adune puncte multe si sa li se supraestimeze valoarea.
    In conditiile astea e clar de ce cercetarea romaneasca n-are nici o valoare.

  12. Pingback: Manule, nu-mi strica ziua: România autofagă | Manuel Cheta

De te frige la degete

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s