Portret de ţăran horitor: Gherasim Cârtiţă

Acest articol a fost publicat în Datini, obiceiuri, rânduieli, Firimituri de ţară și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Portret de ţăran horitor: Gherasim Cârtiţă

  1. Ar fi fost frumos daca am fi avut posibilitatea si sa-l ascultam .

  2. Spiridon spune:

    Vioară căruntă de praf de sacâz…

  3. 9 spune:

    Figură şugubeaţă care binedispune.:)

  4. Cristi spune:

    De mare exceptie! 🙂

  5. slowaholic spune:

    Fantastic! Am impresia ca il aud. Fotoreportaj bun de National Geographic. 🙂 Felicitari!

  6. ellyweiss spune:

    Am cautat…fiindca fotografiile sunt minunate…am cautat pe internet. Si am aflat o poveste de poveste…
    „Haine albe. Păr aproape dalb. Privire se­nină. Ochi blânzi. Licăriri glumeţe. Gânduri nespuse. Haine d’albe, stră­moşeşti. O traistă de fluiere. Pălărie. Gherasim Cârtiţă. Invitatul special al lui Grigore Leşe la cel de-al treilea re­cital din cadrul programului Ul­timii Rapsozi, iniţiat de Maestru, spri­jinit de ICR şi de Jurnalul Na­ţional. Venit tocmai din Ungureni, Ghe­rasim are o trăistuţă plină de po­veşti. Pare el o poveste ori o hore spusă din suflet într-o seară de un pui de lăpuşan. Acolo la el, la Un­gureni, se spune că el se trage din neamul lui Cârtiţă.

    Explicaţie! “Un preot şi-a îngro­pat un ficior în pământ ca atunci când o veni judecătorul să vadă ale cui sunt pământurile pentru care se judeca popa cu un consătean, să spună feciorul din pământ că-s ale pă­rintelui. Şi ficiorul o spus! De-or ră­mas toţi ca trăsniţi! Ficioru şi l-a pu­tut scoate din pământ doar noap­tea, să nu vadă lumea ce-au făcut ei.” De atunci, la toţi cei din neamul lor li se spune “Cârtiţă”. Născut cu aşa o poveste în spate, lui Gherasim via­ţa nu-i putea fi obişnuită. Ca să nu moară şi el precum feciorii de-i avu­se­seră înainte, părinţii lui l-au vân­dut pe geam, pe o cupă de horincă şi-o zi de muncă! Mai târziu l-or luat înapoi părinţii. Vânzarea ritualică avusese succes. Gherasim o trăit.”

    Pentru cine are rabdare sa citeasca 🙂 Desi…ma indoiesc 🙂
    Pe mine m-a fermecat 🙂 Multumesc pentru superbele imagini.
    O seara placuta!

  7. Ţara Lăpuşului poate fi considerată „ţara horii în grumaz”. În Lăpuş toţi rapsozii, indiferent dacă aceştia sunt femei sau bărbaţi, horesc în registrul acut. De ce? Pentru că horitul este o răbufnire. Nu poţi răbufni horind în registrul grav, nu poţi striga în registrul grav. Cântecul are un caracter războinic. Atunci când exprimă dorul, revolta, timbrul vocal seamănă cu sunetele emise de tulnic, bucium,trâmbiţă.

De te frige la degete

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s