Industrializarea gustului si imoralitatea savorii

Lumea vasta si preadulce a bauturilor carbogazoase s-a mai imbogatit cu un produs, marca PepsiCo., despre care compania, Eva Longoria si Nicki Minaj va garanteaza ca are gust identic cu clasicul Pepsi, dar contine, atentie, numai 40% din cantitatea de zahar din reteta originala! Papilele gustative ale domniilor voastre, pe care de ani de zile, aceeasi companie vi le-a amortit de la atata sirop de fructoza din porumb sau aspartam, vor sucomba de uimire si desfatare… Momiti cu irezistibila tentatie gustativa, nu veti mai avea nici atatea mustrari de constiinta, stiind ca n-o sa mai ingurgitati, ca in vremurile bune, echivalentul a 8 pliculete de zahar la fiecare 500ml de Pepsi, ci numai 3!

Industrializarea gustului

Potrivit Forbes, Pepsi Next este consecinta efortului disperat al PepsiCo. de a recastiga sectorul din ce in ce mai numeros al consumatorilor nostalgici dupa clasicul gust de Pepsi, care au optat pentru alternative mai sanatoase (ceai, cafea, apa minerala), fie pentru ca s-au lamurit ca Pepsi are prea mult zahar, fie pentru ca variantele dietetice, pervertite cu indulcitori artificiali, nu le-au castigat increderea.

Intr-o lume din ce in ce mai constienta de efectele negative ale consumului exagerat de sare, zahar si grasimi, coroborat cu incredibila pandemie de obezitate din lumea occidentala (in SUA 7 din 10 americani sunt supraponderali sau obezi!) si pentru care PepsiCo. are partea ei de vina (racoritoarele nu creaza senzatia de satietate!), dar mai ales ingrijorat pentru propria soarta, gigantul producator de cola se afla in fata unei mari dileme:  cum sa prezervi gustul, fara sa torni atata zahar? Profiturile scadeau de la an la an, iar PepsiCo. visa tamp la vremea recastigarii increderii consumatorilor, pana intr-o zi, cand le-a iesit in cale Senomyx… cu care Coca-Cola colaborase inca din 2002, pana a dat de Chromocell

Minunatele fabrici ale gusturilor noi

Senomyx si Chromocell sunt 2 companii americane din domeniul biotehnologiei, care produc intensificatori si potentiatori de aroma, adica aditivi alimentari care amplifica/scad/modifica/potenteaza intensitatea anumitor arome si mirosuri, adica exact ceea ce Coca-Cola, PepsiCo. si alti mari granguri din domeniul industriei alimentare au nevoie ca sa ramana si cu buzunarele doldora de cash si cu eticheta nepatata de corporatie responsabila social.

Atat Senomyx cat si Chromocell se lauda ca numai prin simpla adaugare a unei cantitati infinitezimale de aditiv din categoria intensificatorilor de aroma, PepsiCo. sau Coca-Cola vor putea sa reduca la jumatate cantitatea de sirop de fructoza din reteta originala, fara ca clientul sa observe nici cea mai mica diferenta de gust. Mirabolanta conbinatie de fructoza si intensificator de aroma va amagi pur si simplu papilele gustative ale consumatorilor!

Lui Kent Snyder, bossul de la Senomyx nu i-a trebuit prea multa timp sa lamureasca actionarii de la PepsiCo. ca asta e singura solutie pentru a reveni pe linia de plutire. Asa ca cele doua companii  au incheiat in august 2010 un contract de colaborare pe 4 ani in valoare de 30 milioane dolari pentru producerea de intensificatori de aroma pentru toate racoritoarele din portofoliul Pepsi. Pepsi achizitioneaza unul sau mai multi intensificatori de aroma pentru care va avea drepturi exclusive si care ii vor permite sa reduca numarul de calorii din bauturile proprii, in timp ce Senomyx primeste redevente si bani pentru cercetare. Pepsi Next este primul rezultat al acestei colaborari si a fost deja lansat in SUA pe 26 martie 2012.

Fiziologia gustului dulce

Pe limba exista papile gustative formate din celule gustative, care contin niste receptori pentru gustul dulce, denumiti TAS1R1, TAS1R2 si TAS1R3. Sunt receptori transmembranari din familia celor cuplati cu proteina G, adica au o portiune in afara celulei, cu care detecteaza molecule de zaharide de pe limba si una intracelulara prin care se realizeaza transferul (transductia) senzatiei de dulce in interiorul celulei, cu eliberare unei proteine de tip G, numita gustducina.  Prezenta gustducinei duce la inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulei, urmata instantaneu de eliberarea unui neurotransmitator, care pe calea nervilor facial, glosofaringian si  vag, va transmite informatia de pe limba la creier, unde se creeaza senzatia de dulce.

Pepsi Next si imoralitatea savorii

In cazul Pepsi Next, interesul celor de la Senomyx a fost sa gaseasca o molecula care sa intensifice gustul dulce dat de siropul de fructoza. Cum au facut? Au clonat genele pentru receptorii de gust TAS1R1, TAS1R2 si TAS1R3 intr-un virus recombinant, pe care l-au introdus prin transfectie intr-o celula embrionara renala umana (asa numita HEK-239). O data aflat in celula, virusul a transferat in genomul acesteia genele pentru receptorii de gust, fara s-o infecteze. Dupa 19 ore de la transfectia virala, a aparut prima generatie de celule embrionare umane renale cu capacitate gustativa, pentru ca aveau pe suprafata lor cele 3 tipuri de receptori pentru gustul dulce.

Cultura de celule embrionare renale (Homo sapiens) HEK-293 (sursa ATCC)

Jucandu-se de-a Frankestein, Senomyx a creat astfel instrumentul necesar pentru testarea rapida si eficienta a mii de potentiale molecule pentru amplificarea gustului dulce. Nu e de mirare ca pana la urma s-a gasit una care sa satisfaca cerintele celor de la PepsiCo.

Imoralitatea inovatiei consta in faptul ca celulele embrionare umane renale (HEK-239) folosite pentru identificarea acestor intensificatori de aroma provin de la un copil sanatos avortat in 1972.

In documentatia pentru ultimul patent Senomyx aprobat (Patent nr. US 7888470 B2 din 15.02.2011) sunt mentionate nu mai putin de 113 amide testate pentru capacitatea lor de a intensifica gustul dulce. Probabil ca una din ele a fost utilizata pentru noul Pepsi Next.

Poate va ganditi ca vesnicul concurent al celor de la Pepsi are mainile mai curate…Ei bine, Coca-Cola fusese timp de 8 ani clientul cel mai important al Senomyx (2002-2010), in cursa avida pentru gasirea intensificatorului ideal de aroma. Nemultumiti de colaborare (detaliile lipsesc), cei de la Coca-Cola au apelat in 2010 la Chromocell, care utilizeaza acelasi tip de celule umane embrionare renale (HEK-293) pentru identificarea de molecule cu potential amplificator.

Partenerii Senomyx

Sa nu credeti ca  Senomyx colaboreaza in prezent doar cu PepsiCo., pentru ca si alte corporatii din industria alimentara se confrunta cu aceleasi probleme ca si PepsiCo. sau Coca-Cola, iar Kent Snyder a reusit fara prea mare efort sa le convinga ca cea mai buna solutie ca sa-si salveze profiturile este achizitionarea aditivilor imorali. Ajinomoto (cel mai mare producator mondial de aspartam si monoglutamat de sodiu), Firmenich (cel mai mare producator privat de materii prime pentru parfumuri, esente si arome), Kraft Foods (Africana, Barni, Belvita, Carte Noire, Jacobs, Milka, Nova Brasilia, Oreo, Poiana, Pepito, Pim’s Jaffa, Smash, Tassimo, Toblerone, TUC), Cadbury Adams (Halls), Nestle (After Eight, Aloma, Best, Friskies, Joe, Kit Kat, Lion, Maggi, Nescafe, Nesquick, Nestea, cerealele Nestle, Nirvana, Smarties, Topgun) sunt numai cativa dintre colaboratorii Senomyx cu produse pe piata romaneasca.

Senomyx are aprobati in momentul de fata 6 intensificatori de aroma. De pe situl Senomyx aflam ca Firmenich are dreptul exclusiv de comercializare pentru S2383, un intensificator de sucraloza si S6973, un intensificator de sucroza (zahar obisnuit), pe care le vinde deja inca din 2011. Firmenich e o firma care produce si/sau vinde materii prime altor firme, ceea ce inseamna ca nu veti sti in ce produs alimentar a ajuns pana la urma aditivul de la Senomyx. Si Nestle a inceput comercializarea de produse care contin astfel de aditivi imorali, fara a le mentiona numele.

Vremea momirii si vremea boicotului

In goana acerba dupa profit, exploatarea celulelor umane embrionare a depasit practica „obisnuita” (a producerii de vaccinuri), utilizandu-se mai nou si pentru identificarea de savori care sa amageasca gustul consumatorilor! Aceste celule nu se gasesc in produsul finit, cum gresit se vehiculeaza pe multe situri romanesti, care nici nu traduc bine articolele preluate din limba engleza. Asta nu stirbeste cu nimic imoralitatea noii lor uzante!

Se pare ca vremea momirii cu noile si imoralele arome a sosit de cel putin 1 an. Cu fiecare zi se pare ca ne afundam fara speranta si tot mai adanc in Minunata Lume Noua a lui Huxley, ori in 1984-ul lui Orwell.  Asta daca nu va apucati de boicotat produsele care contin astfel de aditivi.  Usor de zis, greu de facut, dar nu imposibil.

Daca credeti ca veti gasi scris negru pe alb numele vreunui intensificator de aroma pe cutia produsului, va inselati, pentru ca se gasesc in cantitati extrem de mici, de sub 1 parte per milion (<1ppm), iar legislatia actuala nu obliga companiile sa mentioneze pe lista ingredientelor decat acelea a caror cantitate depaseste o anumita valoare  stabilita a priori (de obicei mult mai mare). Evident ca aditivii de la Senomyx nu fac parte din aceasta categorie. Ei vor aparea ascunsi sub eticheta generica de arome naturale si/sau artificiale.

Sa luam cazul Pepsi versus Pepsi Next. Aveti mai jos informatiile nutritionale si lista ingredientelor pentru cele doua racoritoare. Puteti observa ca, intr-adevar, cantitatea de zaharuri din Pepsi Next este cu 60% mai mica decat cea din clasicul Pepsi (21 g versus 55g in Pepsi). Ambele contin apa, sirop de fructoza, colorant caramel, acid fosforic (E338), acid citric (E330), cafeina si aroma naturala. Pepsi Next nu are zahar, ca Pepsi, dar are in schimb un cocteil din 3 indulcitori artificiali: aspartam (E951), sucraloza (E955) si acesulfam (E950), plus sorbat de potasiu (E202) si citrat de sodiu (E331).

Dupa cum bine se vede, nicaieri nu este mentionat intensificatorul de aroma rezultat din colaborarea fructuoasa cu Senomyx, care sta pitit, protejat de legislatie, la adapostul inocentei etichete de aroma naturala!

Daca nu va place sa fiti amagiti gustativ, ridicati din sprancene de fiecare data cand vedeti o reclama care promoveaza un produs pe care l-ati mai cumparat/de care ati mai auzit, dar care, in mod miraculos si peste noapte, contine mai putin zahar/sare decat continea candva. Deveniti suspiciosi si evitati orice produs care are pe lista de ingrediente arome naturale si/sau artificiale.

Incheiem cu o intrebare pentru Pepsi si cei asijderea: pe cand comercializarea de umori carbogazoase?

Acest articol a fost publicat în Sub vremi, Zgâiri în blidul altora și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Industrializarea gustului si imoralitatea savorii

  1. Vlad Florescu spune:

    Foarte documentat articolul, precum si altele peste care m-am uitat fugitiv!

  2. ingrafika spune:

    Felicitari pentru articol si multumesc pentru comentariu…

  3. claudius1acob spune:

    Dacă ar fi existat credință în (alt fel de) Dumnezeu (decât banul), probabil nu s-ar fi ajuns aici… Just my two cents…

  4. arakelian spune:

    si eu apreciez cat de documentat e articolul!!!

    Am avut ocazia sa vb cu un neamt. Spunea ca ei nu au tv acasa. Un coleg, roman, a fost socat: si ce faceti toata ziua??. Raspunsul nemtzesc a fost: „activitati outdoor”. Apoi a povestit ca de cativa ani ( vreo 20-30) este adeptul unui curent, non-consumerist. El a fost crescut in era marketingului, publicitatii, cand simtea ca omul este manipulat prin asta, si astfel a ajuns sa refuze tot ce este cu reclama, si sa se indrepte spre natura.
    Stie el de ce.

  5. athos spune:

    Un foarte mare efort intelectual, pentru a identifica imoralitatea in utilizarea unor celule provenite dintr-un fat avortat… Dar, se pare ca in scurt timp celula realizata integral pe calea manipularii genetice va deveni realitate, marea majoritate a componentelor fiind deja in “productie de serie”. Va fi mai moral sa utilizezi astfel de celule?
    Pe calea manipularii genetice s-a creat insulina industriala, oare este moral sau imoral?

    Fondul imediat al chestiunii in cauza este simplu: pe calea manipularii genetice, devine posibil sa evitam efectele secundare ale unui stil de viata a carui adoptie este oarecum inevitabil legata de evolutia speciei umane. Desigur ca este gresit si chiar periculos sa ignori clarificarea etica, insa este absurd sa condamni aprioric demersuri stiintifice din zona frontierei cunoasterii, doar pentru ca sunt orientate spre profit. Intreaga cercetare stiintifica este orientata spre profit, sau cand nu este, moare.

    Deci, intrebarea ar fi: este moral sa ajuti oamenii sa-si satisfaca 100% pofta de dulce, cu 40% din cantitatea normal necesara, pe calea manipularii genetice?

    Dar o intrebare si mai grea: este moral ca majoritatea sa impuna minoritatii, doar pentru ca este majoritate? Daca da, de ce , daca nu, de ce?

    Sa nu uitam, ca in cazul Pepsi, sau Cola, sau ce-o mai fi, alegerea individuala este inca la indemana. Aceasta este frumusetea pietei, in raport cu uratenia politicii.

De te frige la degete

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s