Cea mai citata lucrare stiintifica din lume

Nu credem sa existe om de stiinta care sa nu fi incercat, macar o data in cariera, dulcea tentatie a preamaririi, licoarea ametitoare a faimei vremelnice. Nu credem sa fie vreun cercetator care sa nu se fi visat autorul unei lucrari cu un asemenea impact profesional incat sa capete un loc de cinste in panoplia celor mai pomenite publicatii stiintifice din lume, devenind un clasic, o referinta inevaluabila pentru generatiile viitoare de cercetatori ai domeniului respectiv. Nici un roman nu se poate lauda cu asa ceva, cu toate ca stim noi pe unul care a contribuit cu varf si indesat la aparitia celei mai citate lucrari stiintifice din lume.

Cea mai citata lucrare stiintifica din lume

Cea mai citata lucrare stiintifica din lume vine din domeniul biochimiei si are drept autori pe Oliver H. Lowry et al., fiind publicata acum 61 de ani in Journal of Biological Chemistry, sub titlul : Protein Measurement with the Folin Phenol Reagent (in traducere aproximativa: Dozarea proteinelor cu reactivul pentru fenoli Folin). Din 1951 si pana astazi, lucrarea lui Lowry a fost pomenita in peste 228.000 de alte lucrari stiintifice! Impresionant, nu? Putina lume stie insa ca succesul enorm al lui Lowry se datoreaza tocmai utilizarii reactivului respectiv, care a fost inventat de Folin si de… un roman!

Co-inventatorul roman al reactivului Folin

Daca va uitati cu atentie la prima pagina a lucrarii lui Lowry, veti vedea ca asa-zisul reactiv Folin de dozare a fenolilor se numeste de fapt Folin-Ciocâlteu. In consecinta, titlul corect al lucrarii trebuia sa fie: Dozarea proteinelor cu reactivul Folin-Ciocâlteu. Asadar, reactivul utilizat de Lowry (un amestec de acid fosfowolframic si de acid fosfomolibdic), a fost inventat in 1927, de 2 cercetatori: Otto Knut Olof Folin (profesorul) si Vintilă Ciocâlteu (studentul) si se utilizeaza pe scara larga si azi, atat la determinarea fenolilor cat si la titrarea/dozarea proteinelor.

Cine este Vintilă Ciocâlteu?

Un oltean foarte destept, nascut in 1890, in Plenita (Dolj), care avea sa devina poetul (la 35 ani debuteaza in revista Gandirea), co-invetatorul reactivului Folin-Ciocâlteu (la 37 ani), profesorul de biochimie (la 48 ani) la Facultatea de Medicina din Bucuresti, prima victima  a politicii comuniste de înlocuire a cadrelor universitare cu oameni devotati regimului (la 57 ani) si unul din marii romani peste care s-a asternut pe nedrept uitarea semenilor.  Acesta este Vintilă Ciocâlteu. Un excurs bibliografic cuprinzator gasiti in Romania literara. Nu-l cautati pe wikipedia.ro, ca n-o sa-l gasiti!

Simion Oeriu: ucigasul moral al lui Ciocâlteu

Comunistii l-au epurat pe Ciocâlteu in cel mai pur stil stalinist de la conducerea catedrei al carei sef era din 1938, murind prematur la scurta vreme dupa aceea. In Impactul comunismului asupra medicinii romanesti, prof. dr. Dinu M. Antonescu relateaza cum totul a inceput dupa 1944, cu presiunile ministrului educatiei de la acea vreme, Stefan Voitec, menite sa-l determine pe Ciocâlteu sa ceara „de bunavoie” scindarea catedrei de biochimie si numirea ca profesor a numitului Simion Schaeffer Oeriu, politruc comunist, comisar general in comisia de armistitiu, devenit intre timp ministru subsecretar de stat. Oeriu il santajeaza pe Ciocâlteu cu vederile legionare ale fiului sau, exprimate in adolescenta si obtine de la Voitec inlaturarea sa, in pofida faptului ca o comisie de epurare ii analizase dosarul si nu-i gasise nici o vina. Decanul facultatii, G.T. Popa, protesteaza si obtine cu greu reintegrarea lui Ciocâlteu, pana la lamurirea situatiei. Pentru Ciocâlteu, insa, venisera timpuri de zbucium cumplit…

In sedinta consiliului profesoral din 3 februarie 1947, in care se discuta situatia catedrei de biochimie, profesorul Ciocâlteu, isi expune punctul de vedere, dupa care se aseaza pe scaun, face un accident vascular cerebral si moare in plina sedinta. Arghezi avea sa scrie mai apoi tableta Doctorul Ciocâlteu, pe care Adevarul va refuza s-o publice, in care ii sugereaza ucigasului moral al lui Ciocâlteu sa-si dea demisia:

Eu m-as demite. Catedra n-ar mai fi o izbanda si o bucurie. Ar fi o suferinta.

Bineinteles ca Oeriu nu si-a dat demisia ci a profesat in locul celui caruia i-a curmat zilele. A fost mediocru, atat in ce priveste cunostintele cat si ca har profesoral. De la noua pozitie, insa, proaspatul profesor universitar a avut ocazia sa contribuie constiincios la crearea, dupa model sovietic, a noului sistem sanitar romanesc si sa puna umarul atat la distrugerea medicinii romanesti, cat si la compromiterea viitorului acesteia. Putea posteritatea sa trateze cu indiferenta un asemenea caracter? O simpla cautare pe wikipedia.ro va va da raspunsul… amar.

Cand intr-o enciclopedie libera faptele calaului sunt cunoscute, dar ale victimei sunt date prada uitarii, ajungi sa te intrebi invariabil daca nu cumva ai in fata ochilor nu un util instrument de informare, ci o jalnica unealta de manipulare… La 65 de ani de la moartea sa, profesorul Ciocâlteu ramane cunoscut mai mult pe coclauri, decat printre cei din mijlocul carora s-a ridicat…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Buchea şi grămăticul, Doftori, spițeri, beteșuguri, Zgâiri în blidul altora și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Cea mai citata lucrare stiintifica din lume

  1. Pai din perioada aia cam la fel merg lucrurile in toate domeniile.
    Lista autorilor insa e mult mai lunga http://www.crimelecomunismului.ro/ro/biografiile_nomenklaturii/
    Oricum, excelent post.

  2. Felicitări pentru material. Dorind să scriu un text despre Vintilă Ciocâlteu am descoperit acest text extrem de interesant dar mai ales curajos şi adevărat. Numeroşi medici români care au suferit sunt inexistenţi în diverse dicţionare / enciclopedii iar impostorii şi delatorii lor sunt prezentaţi elogios.

  3. costi zice:

    habar nu avem sa ne cinstim eroii! nici pana acum pe ro.wikipedia nu exista nimic despre prof. Ciocalteu, pe care-l stiu mai bine strainii (de vreme ce pe en.wikipedia exista un articol despre el)

De te frige la degete

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s