Europa de azi si Euro-Reichul de maine

Ce faceau nemtii acum 60 de ani ca sa demonstreze superioritatea Herrenvolk in fata celeilalte Europe, a raselor inferioare? Trimiteau Luftwaffe si Wehrmacht-ul sa le bombardeze si sa le invadeze tarile. Contextul e diferit azi dar esenta e aceeasi: avem pe de o parte tari de mana a doua, care stau prost cu menajul in propria ograda, iar pe de alta parte avem Germania, a carei economie bubuie de pe urma exporturilor (devenite tot mai competitive din cauza devalorizarii euro). Asa ca Herr Müller und Frau Schmidt pot sa fie aroganti si din pozitia tolanit si sa vada, intre doua schnäpse, cum restul Europei le cade benevol la picioare. Cu o conditie: sa zica Nien! la oferta de cumparare a datoriile nenorocitilor alora de Untermenschen, adica sa refuze sa dea acceptul Bancii Centrale Europene (BCE) sa cumpere de pe piata datoriile tarilor aflate la ananghie: Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Irlanda…

Tarilor napastuite din zona euro nu le ramane alta solutie decat sa se supuna si sa actioneze precum dicteaza nemtii, adica sa stranga cureaua (taierea posturilor si cheltuielilor din sectorul public,  salarii bugetare si ajutoare sociale mai mici, varsta mai mare de pensionare), daca vor sa-si scape economiile de la inec. Rigoare bugetara, masuri drastice de austeritate (Sparmaßnahme!), ordona arogant teutonii, aceleasi masuri pe care lor nici nu le trece prin cap sa le aplice la Deutschland acasa. Ei isi permit: neamtul e civilizat, e inovativ, e tehnic, munceste de rupe, raportul ore-cap/ore-cur (multumim domnule Grigore Moisil!) e intotdeauna supraunitar, e obsedat de respectarea legilor, isi plateste constiincios taxele si impozitele, nu-si ia pauza de cafea, nu fura, nu da/ia spaga si mai ales nu rade la bancurile cu neamtul-care-plateste…

Alta alternativa la planul Merkozy se pare ca nu exista decat inspaimantatorul colaps al monedei euro (un eufemism pentru, evident, Marca germana). Si e clar ca nimeni nu vrea asta: am vazut cu cata repeziciune grecii au renuntat la intentia lor pentru referendum, pe italieni trezindu-se peste noapte cu un guvern de tehnocrati (alt eufemism pentru italieni cu comportament de neamt si/sau evreu de la Goldman Sachs). Spaniolii, asijderea, au votat un guvern (de austeritate) de centru-dreapta.

Asa cum era de asteptat, la fel ca si in perioada timpurie a ascensiunii teutone, o singura natie va incerca sa tina piept caderii Europei in perioada neagra de si mai mare dominatie germana si politici fiscale unificate (aka nedemocratice) : Albionul cu al sau brav prim ministru.

Cameron realizeaza ca din punct de vedere economic Marea Britanie e prea slaba sa tina piept masinariei germane, asa ca a tras inca de luna trecuta fumigene in directia Berlin, asmutind opozantii hegemoniei (incontestabile, de altfel) germane sa ceara ca BCE (in spatele careia se afla de fapt aceiasi nemti platitori constiinciosi si nemultumiti de taxe) sa cumpere datoriile tarilor PIIGS, astfel incat vremurile cele bune cu pauze multe si dese la scarbiciu sa mai tina baremi o vreme.

Neamt si el pe undeva, Cameron e adeptul unei politici pe care refuza, insa, sa o implementeze pe Tamisa. In ce priveste emisia de euro-obligatiuni, desi in principiu ar trebui sa fie de partea Germaniei (dobanda va creste pentru a contracara riscul membrilor mai vulnerabili), cel mai probabil englezii vor trage hais de la planul Merkozy,  ori de la orice modificare a tratatului de la Lisabona daca nu reflecta interesele britanice. In plus nemtii sunt de acord cu taxa Robin Hood, alt motiv de vituperatii consistente din partea lui Cameron, (dupa Tom Congdon, ar arunca in strada in jur de 100.000 de britanici, ruinand pur si simplu sectorul financiar londonez, ca sa nu mai vorbim de „micile” pierderi colaterale, precum plecarea investitorilor catre tarmuri mai putin cetoase). Din pacate, in afara catorva proteste anemice, efectul interventiei sale a ramas fara ecou, majoritatea tarilor de pe continent fiind gata sa faca plecaciunile de rigoare si sa se apuce de lins spilcuita cizma nemteasca.

Asa ca domnul Cameron se va erija, cel mai probabil, in Coloana a Cincea, incercand sa urineze pe panzerul german, blamand toate masurile de austeritate impuse de cel de-al patrulea Reich asupra restului membrilor UE. Bineinteles, daca nu va obtine ceva la schimb. Numai ca Merkel si Sarkozy s-ar putea sa impuna o intelegere in 17, deci fara englezi la masa, in conditiile in care criza economica forteaza fara drept de apel Europa la o integrare si mai stransa sub auspiciile singurei sale economii credibile: cea germana.

Dupa summitul Euro de saptamana asta, incontestabila putere germana, sustinuta compliant de cel de-al doilea guvern Vichy din istoria Frantei, se va intinde de la Gibraltar la istmul Kareliei, in timp ce nemtii cu drept de vot se vor incapatana in continuare sa nu salveze restul Europei, punand capat aspiratiile naïve ale Untermenschen de a avea mai departe slujbe caldicele in sectorul public, pensii grase (si mai devreme decat fraierii din sectorul privat) sau saci de ajutor social.

Dar noi? Noi cu cine votam? Noi incotro vaslim? Istoria se repeta inca o data. Ca si acum 60 ani, am ales, diplomatici si eurofili cum suntem, cel mai mic dintre doua rele: sa stam la caldurica, in sanul Statelor Unite ale Germaniei (SUG)! Adica sa ne erijam, peste noapte, in nemti?! Sa fim civilizati, inovativi, tehnici, sa muncim de sa ne sara ochii din cap, raportul ore-cap/ore-cur (multumim domnule Grigore Moisil!) sa fie si la noi macar 1, sa ne obsedeze respectarea legilor, sa zicem pas la pauza de cafea, sa nu furam, sa nu dam/luam spaga?!

Nici vorba! O sa ne preschimbam numele: Moraru in Müller, Croitoru in Schneider, Taranu in Bauer, Piticu in Klein, Cretu in Krasse, Ciobanu in Schäfer…mai ales Schäfer, doar o sa ne apucam iar de ce stim face mai bine: unii de transhumanta, altii de bejenie. Nu de alta, dar pana si noi pricepem ca statul degeaba, ca loazele, nu numai ca nu ajuta, dar creste si mortalitatea!

Ein Volk, Ein Reich, Ein Euro!

Acest articol a fost publicat în Sub vremi, Zgâiri în blidul altora și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Europa de azi si Euro-Reichul de maine

  1. marcela spune:

    daca ne-am pierdut credinta am pierdut si tara !! inevitabil !!

  2. baricada spune:

    Bine zis şi excelent ilustrat!..

  3. Donkeypapuas spune:

    O sintagmă care va face carieră, asta, cu Euro-Reichul.
    Cum se face că uită unii că şi Deutchlăndica a încălcat şi ea (la greu) plafonul de deficit bugetar? Ăla, de 3 procente, pe care „leneşii” din sud, est, vest sunt obligaţi să-l respecte.

  4. gaga spune:

    Cu javrele astea de conduc…..AM PIERDUT CHIAR TOT!

  5. Pai nemtii au incalcat plafonul pentru ca-si permit !

  6. Cristina spune:

    Si s-a cam pierdut credinta…multi romani se resemneaza si asteapta sfarsitul! Stiu ca e greu sa mai avem speranta ca se poate face ceva, dar daca am fi uniti, am reusi sa recuperam si sa scapam de dobitocii ( vezi DEX ) care pretind ca ne scapa de „inec”. In loc sa fie uniti, romanii se mananca unii pe altii, functionam dupa legea junglei.

  7. Mircea spune:

    Lipsesc din poza rechinii de pe piata de capital…

De te frige la degete

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s