Traditii nestirbite la romani: avortul

Acum o saptamana, Fundatia Soros Romania (FSR) dadea publicitatii o parte din rezultatele ultimei sale anchete sociologice, Religie si comportament religios, cu privire la perceptia avortului in randurile vulgului, la aproape 22 de ani dupa abrogarea infamului Decret 770. Concluziile anchetei, facute la inceputul verii pe un esantion de 1200 de cetateni romani cu drept de vot, buimacesc, la prima vedere, orice minte sanatoasa. Le rezumam sec, despuiate de limbajul eufemist al corectitudinii politice (scuze FSR):

Avortul e un drept castigat, de care romanii tin cu dintii, de care abuzeaza cu fervoare masochista si de care (culmea!) se dezic in plan moral.

Ceva nu se leaga in fraza de mai sus, ceva se sustrage  intelegerii, suna disonant, zgarie la ureche. Astfel de contradictii se cer explicate, daca nu de cei care le-au produs (FSR prin distinsul domn Voicu incearca, timid, un joc de glezna, fara convingere insa), macar de mass-media care ni le trambiteaza nemestecate in urechi de dimineata pana seara. Apropo, ati observat cum majoritatea comunicatelor de presa de la ONG-urile cu staif, sunt, implicit, de toata increderea si nu necesita trecerea prin exercitiul chibzuit al interpretarii?

Sa fii practicant cu acte in regula si sa te condamni pentru ceea ce faci de buna voie e un nonsens, numai daca nu cumva:

  •  intervievatorii de la International Brand Consultants s-au dus pe teren cu tema nefacuta si/sau n-au stiut cum sa formuleze intrebarile;
  • ori au umplut post-factum spatiile ramase goale cu raspunsuri din burta (tentatie mare, mai ales cand ai de-a face cu cetateni grabiti si interviul e prevazut, cum e cazul de fata, sa dureze nu mai putin de 40 minute interminabile);
  • ori in timpul interviului nu s-a vorbit aceeasi limba;
  • ori FSR a procesat prost datele si/sau interpretat incorect rezultatele;
  • ori Romania e tara oricarei concluzii, oricat de elucubrante.

Cate un pic din fiecare? Un lucru e sigur: la romani, avortul e mai mult decat un drept castigat, e mai mult decat o practica larg raspandita, e de-a dreptul o traditie, pe care, o data impamantenita, n-au nestirbit-o nici vremile, nici vremurile.

 1958-1966: la vremuri noi, naravuri noi

Victoria bolsevismului in Rusia a adus, pentru prima data in lume, ca masura concreta de emancipare a femeii, legalizarea avortului la cerere (1920). Treaba a mers unsa vreme de 16 ani, cand Stalin, contrar principiilor la care aderase cu trei decenii in urma, interzice avorturile, din ratiuni supreme de stat (sovietele erau pe spor natural negativ). Cum la vremea aceea pe Stalin nu prea puteai sa-l contrezi fara sa-ti pierzi (in cel mai fericit caz) libertatea (era anul de inceput al Marii Epurari), legea a ramas in vigoare pana dupa moartea sa.

Evident ca nici Romania noii oranduiri nu putea face rabat de la hotararile tatucului popoarelor, conducatorii ei fiind nevoiti sa astepte, cuminti, vremuri mai prielnice de la Moscova. Norocul lor s-a numit temperamentalul Hrusciov: in URSS se revine la legea din 1920, la noi incepe propaganda sovietica pro-avort, urmata de intrarea in vigoare, in 1957, a Decretului 463, care aducea si Romaniei emanciparea mult dorita.

Noutate absoluta pentru poporul mioritic, noul sport are priza nemaipomenita la public! Urmeaza un deceniu in care 3 sarcini din 4 se termina cu avort. Zeloase, romancele jucau cu infrigurare ruleta ruseasca in sectiile de obstretica-ginecologie ale patriei socialiste, iar personalul calificat nu mai prididea cu onorarea cererilor:

1 avort la fiecare 38 secunde, zi si noapte, timp de 9 ani!

Succes ideologic deplin, intr-o tara abia scoasa din ghearele mentalitatii burghezo-mosieresti. Cei care au avut totusi norocul sa se nasca atunci trag sforile in tara acum: Geoana si Vosganian (’58), Macovei, Pambuccian si Antonescu (‘59), Nica si Saniuta (’60), Oprea si Orban (’61), Videanu (’62), Baconschi si nevasta lui Mitrea(’63), Fenechiu (’65), ori prea umilul prim-ministru Boc (’66), ca sa numim doar cativa. Sa ai doar 25% sanse sa vezi lumina zilei la termen si sa te procopsesti cu pensie de parlamentar la batranete, asta numim noi noroc porcesc!

1967-1989: inutilitatea ignobilului decret 770

1 octombrie 1966. Speriat de popularitatea si impactul pe termen lung ale fenomenului (avorturile ajunsesera la peste 1 milion pe an), pe Ceausescu il apuca o grija subita pentru fenomenul demografic si viitorul natiei al carei carmaci devenise de putina vreme si-o-ntoarce, ca la Ploiesti, sau ca Stalin in ’36. Apare  Decretul 770/1966 pentru reglementarea intreruperii cursului sarcinii, in care se stipula, negru pe alb, ca o gravida are voie sa avorteze daca indeplinea cel putin una din urmatoarele 6 conditii:

  • avea cel putin 4 copii (5 copii incepand cu 1985)
  • avea peste 40 ani (peste 45 din 1985)
  • suferea de o boala grava care se poate transmite ereditar si/sau cauza malformatii congenitale
  • suferea de o disabilitate fizica si/sau psihica incompatibila cu cresterea normala a unui copil
  • sarcina ii punea viata in pericol
  • sarcina era rezultatul unui viol sau incest.

Romancelor li se ingradeste, pentru prima oara, un drept de care abuzau de aproape un deceniu. Consecintele imediate au fost o dublare a fertilitatii, de la 1,9 la 3,7 copii/femeie si scaderea drastica a numarului de avorturi, dar niciodata sub 180.000 pe an (femeile trecute de prima tinerete si cele cu copii multi erau indreptatite de lege sa ceara avort, daca vroiau). Din 16,7 milioane de sarcini in perioada 1967-1989, 2 din 5 s-au terminat cu avort. Altfel spus, in ciuda restrictionarii impuse de legislatie, in spitalul socialist de stat tot s-a facut, oficial:

1 avort la fiecare 1 minut 21 secunde, non-stop, timp de 23 de ani

Concomitent a aparut un fenomen nou, menit sa rezolve dilemele celor carora li se aplica Decretul 770: intreruperile de sarcina in clandestinitate. S-au inmultit si dramele inerente practicarii lui: la fiecare 12 ore murea o femeie in urma unui avort ilegal!

1990-prezent: la vremuri noi, naravuri vechi

Vine lovitura de stat din decembrie 1989. A doua zi dupa ce il trimite la moarte pe Ceausescu, Iliescu semneaza Decretul nr.1 din 26.12.1989 in care se abroga o serie de legi, hotariri si decrete de pe vremea proaspat defunctului regim, printre care si infamul 770 si articolele 185-188 Cod Penal privitoare la avort. Romanii isi recastigau un drept vechi, daruit de Hrusciov si practica sa revine pe fagasul de dinainte de ‘67.

Vria intreruperilor de sarcina se inteteste ca o palalaie, gata-gata sa atinga nivelurile record din anii ’63-’65 (1,1 milioane de avorturi/an), dar ne salveaza vestul (Banca Mondiala, USAID, UNFPA), care pompeaza milioane in programe de planificare familiala, educatie sexuala, training de personal medical si, mai ales,  contraceptive moca. Rezultatul, considerat de unii (Johnson et al., 2004) un succes intre tarile fostului bloc comunist (mai ales daca ne comparam cu rusii), nu este, totusi, pe masura efortului si resurselor investite. Vulgul e recalcitrant la nou, se da greu pe brazda, se incapataneaza maladiv in practicarea acelorasi metode invechite de contraceptie.

Astfel, cu tot efortul altora, intre 1990 si 2008, din 11,6 milioane de sarcini, mai mult de jumatate (60%) s-au terminat cu avort. La nivel global, numai Rusia si Cuba au procente mai mari. Nepunand la socoteala intreruperile de sarcina din clinicile private (fenomen care a luat amploare in ultimii ani), care nu se raporteaza (?!), rezulta ca numai in unitatile sanitare de stat din Romania de azi se face cam:

 1 avort la fiecare 1 minut 24 secunde!

Acum bani din vest nu mai vin, numarul de cabinete de planificare familiala s-a restrans de la 400 in anii ’90 la mai putin de 160 in prezent (si toate sunt in mediul urban), contraceptive moca nu se mai dau  decat (cu taraita) categoriilor defavorizate. Cum si in ce masura se utilizeaza ele in vremurile de azi, o sa va informam intr-o postare viitoare.

Paradoxul moral care nu este

Care va sa zica avortul voluntar, ca metoda contraceptiva, inca se practica ad nauseam in tara romaneasca. In ce priveste ingradirea sa legislativa, nu mai putin de 4 anchete anterioare, marca FSR, pe alte esantioane, au ajuns la aceeasi concluzie: romanii intervievati tineau in continuare la dreptul lor de a avorta la cerere. De unde si redundanta intrebarii in ancheta de fata: ea nu a mai fost inclusa in chestionarul RCR din 2011, din motive lesne de inteles: convinsa fiind ca realitatea din teren nu s-a schimbat alarmant fata de anii precedenti, echipa de sociologi condusa de domnul Voicu a preferat sa atace problema avortului dintr-un unghi diferit, cel al acceptabilitatii morale.

Cum se explica, totusi, paradoxul moral? Presupunand o ancheta obiectiva din toate punctele de vedere, singurele concluzii valide sunt urmatoarele:

  • De la vladica la opinca, romanii una spun si alta fac, iar esantionul chestionat de FSR nu putea face exceptie;
  • Pana si in chestiuni care tin de morala, proverbul romanesc „Fa-te frate cu dracul pana treci puntea” isi dovedeste infailibilitatea (cu conditia ca cei intervievati sa nu-l fi citit pe Paul Kurtz, filozoful moralei fara religie). Preferam remuscarea preventiei. Mai lesne ne  e resentimentul dupa decat dreapta socotinta inainte.

Pe final, sugeram FSR sa revizuiasca la modul cel mai serios chestionarul de anul acesta si sa faca din elucidarea paradoxului moral o prioritate in 2012. Ne-ati facut curiosi, ne-ati bulversat, ca sa nu mai vorbim de faptul ca o societate bazata pe libertate, responsabilitate si respect pentru diversitate (sic!) nu se poate dezvolta promovand paradoxuri!

Acest articol a fost publicat în Doftori, spițeri, beteșuguri, Minciuni sfruntate, Nația și populația, Sub vremi și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Traditii nestirbite la romani: avortul

  1. Nu ma arde sa ma explic🙂 doar ca nu gasesc butonul LIKE ….

  2. Sare'n Ochi spune:

    as fi vrut sa dau un like, dar, ca mai sus, nici eu nu am gasit butonul (cat pe ce sa o citez pe Esca :))

  3. 1 avort la fiecare 1 minut 24 secunde?????GROAZNIC!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Oare cum ne mai rabda Dumnezeu????????
    Mi-a placut articolul tau si nota personala care abunda din el. Felicitari si pentru tema aleasa! La mai multe scrieri de acest gen!!!!:)

  4. Codrul spune:

    Cred ca totusi, nu putem numi o traditie, ceva inceput in anii ’50…Sau putem?

  5. Ana spune:

    Avortul reprezinta un pacat cumplit, pedepsit aspru de Dumnezeu. Singura sansa de revenire este prin pocainta, spovedanie, canon, cresterea/ nasterea altor copii, in Biserica Ortodoxa.

De te frige la degete

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s