Cămăraş de lumini

Firimituri de ţară (XXIX)

Cantemir — Wed, 22 Feb 2012 04:57:00 +0000

Gara centrala

Cantemir — Tue, 21 Feb 2012 18:07:25 +0000

Gara centrala din Rio de Janeiro e batuta zilnic de 300.000 de oameni, din care 10.000 sunt complet analfabeti. Pentru ei exista Dora (Fernanda Montenegro), personaj cinic si oportunist, fosta profesoara, care scrie scrisori contra cost, ba, pentru un ban in plus, promite ca le si expediaza. Dupa ce la sfarsitul zilei isi imparte castigul cu interlopul de la care a inchiriat spatiul si masuta pentru scris, Dora se duce acasa, unde, impreuna cu prietena ei de-o viata, Irene, hotarasc soarta ultima a scrisorilor: cutia postala, cosul de gunoi sau sertarul (un fel de purgatoriu pentru scrisorile ale caror soarta ramane nedecisa). Ironie a sortii, viata ii scoate in cale un pusti cu dor de tatal pe care nu l-a vazut niciodata si cu al carui destin Dora are ocazia sa se joace precum cu scrisorile…

Unul din cele mai bune 10 road-movies facute vreodata. Probabil cel mai bun film brazilian din toate timpurile (daca excludem Orasului zeilor al lui Meirelles). Cel mai bun film al lui Walter Salles. A luat Globul de Aur pentru cel mai bun film strain si inca vreo alte 30 de premii.

||| Central do Brasil (1998) | 113 minute (11 parti) | Nota IMDb: 7,9 |||

Alte filme de colectie mai gasiti AICI.

Cea mai citata lucrare stiintifica din lume

Cantemir — Fri, 17 Feb 2012 20:57:07 +0000

Nu credem sa existe om de stiinta care sa nu fi incercat, macar o data in cariera, dulcea tentatie a preamaririi, licoarea ametitoare a faimei vremelnice. Nu credem sa fie vreun cercetator care sa nu se fi visat autorul unei lucrari cu un asemenea impact profesional incat sa capete un loc de cinste in panoplia celor mai pomenite publicatii stiintifice din lume, devenind un clasic, o referinta inevaluabila pentru generatiile viitoare de cercetatori ai domeniului respectiv. Nici un roman nu se poate lauda cu asa ceva, cu toate ca stim noi pe unul care a contribuit cu varf si indesat la aparitia celei mai citate lucrari stiintifice din lume.

Cea mai citata lucrare stiintifica din lume

Cea mai citata lucrare stiintifica din lume vine din domeniul biochimiei si are drept autori pe Oliver H. Lowry et al., fiind publicata acum 61 de ani in Journal of Biological Chemistry, sub titlul : Protein Measurement with the Folin Phenol Reagent (in traducere aproximativa: Dozarea proteinelor cu reactivul pentru fenoli Folin). Din 1951 si pana astazi, lucrarea lui Lowry a fost pomenita in peste 228.000 de alte lucrari stiintifice! Impresionant, nu? Putina lume stie insa ca succesul enorm al lui Lowry se datoreaza tocmai utilizarii reactivului respectiv, care a fost inventat de Folin si de… un roman!

Co-inventatorul roman al reactivului Folin

Daca va uitati cu atentie la prima pagina a lucrarii lui Lowry, veti vedea ca asa-zisul reactiv Folin de dozare a fenolilor se numeste de fapt Folin-Ciocâlteu. In consecinta, titlul corect al lucrarii trebuia sa fie: Dozarea proteinelor cu reactivul Folin-Ciocâlteu. Asadar, reactivul utilizat de Lowry (un amestec de acid fosfowolframic si de acid fosfomolibdic), a fost inventat in 1927, de 2 cercetatori: Otto Knut Olof Folin (profesorul) si Vintilă Ciocâlteu (studentul) si se utilizeaza pe scara larga si azi, atat la determinarea fenolilor cat si la titrarea/dozarea proteinelor.

Cine este Vintilă Ciocâlteu?

Un oltean foarte destept, nascut in 1890, in Plenita (Dolj), care avea sa devina poetul (la 35 ani debuteaza in revista Gandirea), co-invetatorul reactivului Folin-Ciocâlteu (la 37 ani), profesorul de biochimie (la 48 ani) la Facultatea de Medicina din Bucuresti, prima victima a politicii comuniste de înlocuire a cadrelor universitare cu oameni devotati regimului (la 57 ani) si unul din marii romani peste care s-a asternut pe nedrept uitarea semenilor. Acesta este Vintilă Ciocâlteu. Un excurs bibliografic cuprinzator gasiti in Romania literara. Nu-l cautati pe wikipedia.ro, ca n-o sa-l gasiti!

Simion Oeriu: ucigasul moral al lui Ciocâlteu

Comunistii l-au epurat pe Ciocâlteu in cel mai pur stil stalinist de la conducerea catedrei al carei sef era din 1938, murind prematur la scurta vreme dupa aceea. In Impactul comunismului asupra medicinii romanesti, prof. dr. Dinu M. Antonescu relateaza cum totul a inceput dupa 1944, cu presiunile ministrului educatiei de la acea vreme, Stefan Voitec, menite sa-l determine pe Ciocâlteu sa ceara “de bunavoie” scindarea catedrei de biochimie si numirea ca profesor a numitului Simion Schaeffer Oeriu, politruc comunist, comisar general in comisia de armistitiu, devenit intre timp ministru subsecretar de stat. Oeriu il santajeaza pe Ciocâlteu cu vederile legionare ale fiului sau, exprimate in adolescenta si obtine de la Voitec inlaturarea sa, in pofida faptului ca o comisie de epurare ii analizase dosarul si nu-i gasise nici o vina. Decanul facultatii, G.T. Popa, protesteaza si obtine cu greu reintegrarea lui Ciocâlteu, pana la lamurirea situatiei. Pentru Ciocâlteu, insa, venisera timpuri de zbucium cumplit…

In sedinta consiliului profesoral din 3 februarie 1947, in care se discuta situatia catedrei de biochimie, profesorul Ciocâlteu, isi expune punctul de vedere, dupa care se aseaza pe scaun, face un accident vascular cerebral si moare in plina sedinta. Arghezi avea sa scrie mai apoi tableta Doctorul Ciocâlteu, pe care Adevarul va refuza s-o publice, in care ii sugereaza ucigasului moral al lui Ciocâlteu sa-si dea demisia:

Eu m-as demite. Catedra n-ar mai fi o izbanda si o bucurie. Ar fi o suferinta.

Bineinteles ca Oeriu nu si-a dat demisia ci a profesat in locul celui caruia i-a curmat zilele. A fost mediocru, atat in ce priveste cunostintele cat si ca har profesoral. De la noua pozitie, insa, proaspatul profesor universitar a avut ocazia sa contribuie constiincios la crearea, dupa model sovietic, a noului sistem sanitar romanesc si sa puna umarul atat la distrugerea medicinii romanesti, cat si la compromiterea viitorului acesteia. Putea posteritatea sa trateze cu indiferenta un asemenea caracter? O simpla cautare pe wikipedia.ro va va da raspunsul… amar.

Cand intr-o enciclopedie libera faptele calaului sunt cunoscute, dar ale victimei sunt date prada uitarii, ajungi sa te intrebi invariabil daca nu cumva ai in fata ochilor nu un util instrument de informare, ci o jalnica unealta de manipulare… La 65 de ani de la moartea sa, profesorul Ciocâlteu ramane cunoscut mai mult pe coclauri, decat printre cei din mijlocul carora s-a ridicat…

Firimituri de ţară (XXVIII)

Cantemir — Wed, 15 Feb 2012 02:52:31 +0000

Cele 10 porunci. Decalogul lui Kieślowski

Cantemir — Sun, 12 Feb 2012 19:30:07 +0000

Decalogul lui Kieślowski este un film care trebuie vazut, pentru ca te regasesti printre personajele sale, pentru ca te scotoceste pe dinauntru pana la tulburare, pentru ca este tot ce a scos vreodata mai bun cinematografia poloneza si pentru ca este, cu siguranta, unul din cele mai bune filme facute vreodata. De altfel, 9 din cele mai bune 10 filme poloneze din toate timpurile au fost regizate de Kieślowski (dintre care 6 sunt episoade ale Decalogului). Profund impresionat de scenariu, cat si de abilitatea de vraci a lui Kieślowski de a dramatiza idei, Stanley Kubrick a considerat Decalogul una din putinele capodopere cinematografice (regretand, totodata, ca n-a fost el primul caruia sa-i vina ideea producerii lui).

In aproape toate episoadele Decalogului apare un personaj necunoscut si misterios, Ingerul, care observa tacut celelalte personaje in momentele cheie, fara sa intervina, dar a carui privire pare sa le avertizeze de cele ce se vor intampla. Deasemenea, Kieślowski acorda o simbolistica aparte laptelui, in 6 din cele 10 episoade. Numerotarea poruncilor o face dupa cutuma catolica (diferita de cea ortodoxa, vezi Iesirea 20:2-17).

||| Dekalog (1989-1990) | 561 minute (10 episoade) | Nota IMDb: 9,1 |||

Unu. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău. Să nu ai alți dumnezei afară de mine. Ingerul este strainul imbracat in cojoc de oaie, care se incalzeste langa lac, la un foc de vreascuri. Laptele e taiat.

||| Dekalog, jeden (1989) | 53 minute | Nota IMDb: 8,28 |||

Doi. Să nu iei în deșert numele Domnului, Dumnezeului tău. Ingerul e sanitar in spital. Doctorul cara cu sine, aproape tot timpul, o sticla de lapte.

||| Dekalog, dwa (1990) | 57 minute | Nota IMDb: 7,88 |||

Trei. Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca să o sfințești. Ingerul e vatman.

||| Dekalog, trzy (1990) 56 minute | NOta IMDb: 7,58 |||

Patru. Cinstește pe tatăl și pe mama ta. Ingerul vasleste si mai tarziu cara barca. Michal se duce la final sa cumpere lapte.

||| Dekalog, cztery (1990) | 55 minute | Nota IMDb: 8,36 |||

Cinci. Să nu ucizi. Ingerul este un muncitor sprijinind o mira de nivelment, iar mai tarziu apare drept alt muncitor, ducand o scara.

||| Dekalog, piec (1990) | 57 minute | Nota IMDb: 8,36 |||

Șase. Să nu preacurvești. Ingerul este omul cu geamantanul maro. Laptele e adus de Tomek si varsat de Magda.

||| Dekalog, szesc (1990) | 58 minute | Nota IMDb: 8.46 |||

Șapte. Să nu furi. Ingerul e greu de zarit, fiind amestecat in multimea de la gara. Majka isi aminteste cum Ewa a alaptat-o o data pe Ania, desi era stearpa, iar Wojtek ii spunei Majkai ca Ania are nevoie de un camin in care se gaseste lapte.

||| Dekalog, siedem (1990) | 55 minute | Nota IMDb: 7,96 |||

Opt. Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. Ingerul este student la universitate.

||| Dekalog, osiem (1990) | 55 minute | Nota IMDb: 7,77 |||

Nouă. Să nu poftești nevasta aproapelui tău. Ingerul este biciclistul cu sapca. Roman toarna laptele intr-o oala, in timp ce de la fereastra priveste o fetita jucandu-se pe trotuar.

||| Dekalog, dziewiec (1990) | 58 minute | Nota IMDb: 8,06 |||

Zece. Să nu poftești lucrurile aproapelui tău. Ingerul nu apare deloc.

||| Dekalog, dziesiec (1989) | 57 minute | Nota IMDb: 8,35 |||

Alte filme de colectie mai gasiti AICI.